Povestea polițistului rom care a înfruntat prejudecățile: „Etnia mea a fost singurul motiv pentru care nu am fost devorat de leii din societate”. De ce își dorește Alin Ibriș să devină preot militar
Indiferent de etnie, religie, rădăcini, gusturi, plăceri, orientare, nimeni nu ar trebui să se simtă rușinat în pielea lui, spune Alin Ibriș, cadru activ în interiorul Inspectaratului Județean de Poliție Suceava. Și-a văzut etnia ca o binecuvântare, dar totodată a întâlnit și oameni care judecă în necunoștință de cauză pe cei care fac parte din grupurile minoritare. Deși răspândiți peste tot în țară, încă se mai luptă cu prejudecățile. Și totuși, se pare, că unii muncesc de zece ori mai mult ca să dezmintă crezurile împământenite de către o societate mai puțin deschisă.
Alin este exemplul cel mai elocvent că în orice pădure unde mai sunt și uscăciuni, sunt în egală măsură și cele mai frumoase flori. Nu vrea o reorientare profesională, ci vrea doar să treacă la alt nivel, în pofida vocilor negative pe care încă le mai aude în mintea sa. Intenționează să finalizeze parcurgerea cursurilor Facultății de Teologie Pastorală din Iași și dacă se vor scoate la concurs posturi de preoți militari, cu siguranță se va înscrie.
Alin Ibriș: „Etnia mea a fost singurul motiv pentru care nu am fost devorat de leii din societate”
Alin, ai primit din partea prietenului nostru comun o recenzie atât de frumoasă. Cum crezi că ți-ai câștigat încrederea în fața oamenilor?
Oh, da! Ce coincidență amuzantă! Prietenul nostru comun să fie și viitorul naș de cununie? Asta chiar amplifică sentimentul de apreciere. Încrederea oamenilor în mine se datorează caracterului minunat pe care l-am moștenit de la părinți și de educația excelentă pe care am avut-o. Sau poate doar am fost un actor foarte bun în timpul interogatoriilor la părinți.
Ce te face altfel? Ce calități crezi că deții?
Sunt doar un om simplu, fără nicio calitate ieșită din comun. Dar când vine vorba de voință, să știți că mă transform într-un personaj de supererou! Pot face lucruri neimaginabile, ca să găsesc telecomanda pierdută în canapea.
Sunt și lucruri care nu îți plac la tine? Poate etnia?
Ah, da, sunt ca mielul între lei. Etnia mea a fost singurul motiv pentru care nu am fost devorat de leii din societate. Deci, în concluzie: eu sunt romul lor. Și nu, nu am uitat nicio secundă să fiu mândru de asta.