Shadow

Parlamentul European: Discriminarea romilor. Cu ce se confruntă aceștia și cum răspunde UE

În UE trăiesc șase milioane de romi. Aflați cu ce forme de discriminare se confruntă aceștia și ce propuneri face Parlamentul pentru incluziunea lor socială.

Cu ce discriminare se confruntă populația romă

Romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, cu aproximativ șase milioane de locuitori în UE. Sondajul din 2019 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind romii și nomazii notează că aproape jumătate dintre romii și nomazii (45%) din cele șase țări UE chestionate s-au simțit discriminați în cel puțin un domeniu al vieții.

Dificultățile frecvente cu care se confruntă sunt accesul limitat la educație de calitate și dificultățile de integrare pe piața muncii, ceea ce duce la perpetuarea sărăciei și excluziunii sociale, lipsa unei asistențe medicale de calitate și condiții de viață precare.

Educația și locurile de muncă

Pentru mulți romi, excluderea și discriminarea încep de la o vârstă fragedă. Potrivit raportului pe 2019 privind strategiile naționale de integrare a romilor, 68% dintre romi au părăsit școala devreme. Doar 18% dintre copiii romi urmează niveluri superioare de învățământ și 63% dintre tinerii romi nu urmează studii, nu sunt angajați sau în perioade de formare. În plus, doar 43% dintre romi au o formă de muncă plătită.

Sărăcia

Mare parte din populația romă trăiește marginalizată în condiții socio-economice sărace și se confruntă cu discriminarea, excluziunea socială și segregarea. Conform Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE 80% dintre aceștia continuă să trăiască sub pragul de sărăcie.

Hărțuirea motivată de ură

Aproape jumătate dintre respondenții romi și nomazi (44%) s-au confruntat cu hărțuire motivată de ură în cele 12 luni premergătoare sondajului. Recent, romii au fost acuzați pentru răspândirea coronavirusului în țările din Europa de Est.

Lipsa serviciilor medicale și condiții precare de viață

De asemenea, cercetările au arătat că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare națională de sănătate. O treime din gospodăriile de romi nu au apă curentă, doar puțin peste jumătate au toaletă la interior sau duș și 78% dintre romi trăiesc în gospodării supraaglomerate; 43% dintre romi se confruntă cu discriminare atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe.

Incluziunea romilor: ce propun eurodeputații

Printr-o rezoluție adoptată în octombrie 2022, deputații europeni au solicitat acces egal la educație, locuri de muncă, îngrijiri medicale și locuințe pentru cetățenii romi ce trăiesc în UE. Totodată aceștia au cerut ca statele membre să includă copiii romi în planurile naționale de combatere a excluderii sociale a copiilor care trăiesc la limita sărăciei (Garanția pentru copii). Țările UE trebuie să depună eforturi pentru eradicarea segregării și să deruleze campanii anti-discriminare în școli. Raportul îndeamnă ca strategia să țină cont de diversitatea acestei comunități și să ofere persoanelor rome participare egală la elaborarea politicilor publice.

Parlamentul afirmă că persoanele rome trebuie să aibă acces la locuințe decente și îndeamnă Comisia să stabilească un mecanism de avertizare pentru a identifica folosirea abuzivă și deturnarea fondurilor UE destinate rezolvării problemelor actuale. Totodată, Parlamentul solicită Consiliului să finalizeze negocierile pe Directiva anti-discriminare blocată încă din 2008.

Deputații europeni au avertizat că între 10 și 20% dintre cei circa 400.000 cetățeni romi care trăiesc în Ucraina sunt apatrizi sau riscă să devină apatrizi, și au cerut protejarea refugiaților romi împotriva expulzărilor ilegale și a discriminării atunci când solicită protecție temporară.

Ce a făcut UE pentru a combate excluziunea romilor?

Un Cadru al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) a fost creat în 2011 pentru a promova tratamentul egal al romilor și integrarea lor socială și economică în societățile europene. O recomandare a Consiliului din 2013 a consolidat aceste strategii, concentrându-se pe combaterea discriminării și reducerea sărăciei, și a introdus o obligație de raportare anuală pentru statele membre începând cu 2016. În plus, în 2017, Parlamentul a aprobat o rezoluție prin care se cer drepturi egale pentru romi.

Cu toate acestea, întrucât strategia SNIR s-a încheiat în 2020, un raport al Comisiei privind evaluarea cadrului UE pentru integrarea romilor afirmă că, deși domeniul educației a înregistrat cele mai multe progrese în ultimul deceniu (abandonul școlar timpuriu fiind redus cu 19%), evoluția generală a fost limitată în principal datorită faptului că strategia nu era obligatorie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *