Shadow

Romii și Biserica – o abordare științifică

Patru sute de pagini, 997 de note de subsol, 67 de anexe, 38 de pagini de bibliografie, 431 de surse documentare. Așa arată o adevărată teză de doctorat. Titlul ei: „Particularitățile misiunii Bisericii Ortodoxe Române în comunitățile romilor căldărari”. Autorul este Marius Căldăraru, un tânăr absolvent de Teologie, iar îndrumător i-a fost pr. conf. dr. habil. Radu Petre Mureșan, parohul Bisericii Mavrogheni din Capitală.

Marius Căldăraru s-a născut în 28 ianuarie 1980 în Bucureşti, într-o familie cu șase copii ai căror părinți provin din familii de căldărari (ta­tăl – de unde și numele), respectiv ursari (mama), dar care au ales să se considere români și atât. De altfel, nici n-ar fi putut să se căsătorească dacă tatăl n-ar fi fost născut și crescut în afara unei comunități de căldărari, căci aceștia nu acceptă uniunile intercomunitare. Simpatic e că, deși părinții vorbesc româ­nește, treceau în dialect dacă aveau ceva de ascuns față de copii!

După gimnaziu a luat „o pauză mai lungă, din necesitate”, după care a făcut Liceul „Dimitrie Gusti” la seral. Ține să spună că din cei peste 700 de candidați au promovat examenul de bacalaureat doar 47: „Printre aceia m-am aflat și eu, cu mila lui Dumnezeu”. În 2015 termina Teologia, în 2017 masteratul, iar în curând își va susține doctoratul.

În primul an de facultate, pentru că anterior „profesorii nu m-au zdruncinat, să-mi arate unde gre­șesc”, s-a trezit cu 7 restanțe! „A fost un șoc pentru mine!” S-a mobilizat, le-a luat pe toate și rezultatele au fost așa: a terminat anul I cu 7,04, al doilea cu 7,64, al treilea cu 8,45, al patrulea cu 8,50, iar licența a luat-o cu 10… În anul al doilea de masterat a obținut bursă, ca și la doctorat.

Marius este căsătorit cu o româncă și au trei copii înfiați, frați naturali. Andrei are 7 ani, Maria 1 an și 2 luni, Mihai 9 luni. „Sunt minunați, dar acum ne încearcă…”, zâmbește el, făcând aluzie la inerenta agitație a copiilor.

Învățând limba maternă ca o limbă străină

De lucrarea de doctorat s-a apucat din două motive. Primul: „confuzia identității mele etnice. Eu n-am crescut într-o comunitate romă tradițională. Dintre ai mei sunt singurul care-și asumă etnia”. A trecut prin etape: mai întâi negarea totală a legăturii sale cu romii, apoi acceptarea, dar nedublată de asumare, și în sfârșit asumarea totală. Culmea este că în comu­nitățile tradiționaliste este văzut ca un outsider, auto-asumat, dar nu crescut ca rom. Inclusiv limba a trebuit s-o „recupereze”, căci n-o învățase acasă. A făcut în acest scop chiar și un an la Litere, dar din motive financiare n-a mai putut continua. Mai important – și cu rezultate palpabile – ajutat de părintele Daniel Gangă, și-a petrecut aproximativ un an și jumătate în comunitatea căldărarilor din Sintești, Ilfov.

Lucrurile sunt în schimbare. Copiii au început să meargă la școală, iar limbajul tehnic tinde să netezească diferențele lingvistice dintre cele patru neamuri mari de romi (căldărarii, spoitorii, carpatinii, ursarii) și majoritatea românească. Oricum, există un fond comun destul de extins, poate cu excepția spoitorilor, care au multe cuvinte tur­cești.

A doua motivație a lucrării de doctorat „Particularitățile misiunii Bisericii Ortodoxe Române în co­munitățile romilor căldărari” a fost conștientizarea faptului că mulți romi – ca și destui români, susține Marius Căldăraru – nu cunosc bine Ortodoxia, amestecând-o cu elemente care nu aparțin spiritua­lității răsăritene, precum supersti­țiile sau magia, specifică neamului căldărarilor. „Am simțit imboldul de a scrie pentru că socotesc că evanghelizarea neamului de căldărari este o necesitate. Ei nu și-au asumat Ortodoxia pentru că sunt sedentari de puțină vreme. Foarte puțini dintre ei au făcut din Ortodoxie un mod de viață”.

Tradițional, romii celebrează botezul, asociat noțiunii de baht (noroc, destin), logodna, care valida uniunile la vârste scăzute – fără a exista și o căsătorie propriu-zisă, nici religioasă, nici civilă -, înmormântarea și, în plus, acordă mare importanță solah-ului (jurământului). Căldărarul Ion Frâncu, însă, din Strehaia, sub influența stare­țului Dionisie Ignat din Muntele Athos, și-a asumat Ortodoxia și a influențat la rândul lui 40 de cupluri de căldărari, care s-au cununat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *