În primăvară, romii au fost acuzați pentru extinderea epidemiei de coronavirus. Valul doi al pandemiei a venit cu mai puțină stigmă la adresa cetățenilor de etnie romă, dar problemele sociale sau economice s-au acutizat.
Romii au fost una dintre principalele categorii de cetățeni blamată de restul populației pentru răspândirea coronavirusului, potrivit unui sondaj efectuat în primăvară de IRES pentru Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună. Chiar dacă doar unul din zece români a spus că romii sunt principalii responsabili pentru extinderea epidemiei (față de unul din trei care acuzau diaspora), atitudinea față de comunitatea romă nu a fost deloc îngăduitoare.
Nu de puține ori, în mass-media dar și în discursul public, romii au fost scoși țapi ispășitori. Mai grav este că și autoritățile au reacționat deseori agresiv, iar forțele de ordine au avut manifestări violente și, uneori, au aplicat tratamente degradante la adresa romilor, dar și ale cetățenilor neromi din zone în care populația romă este majoritară.
Deși în toamnă numărul de cazuri și cel al deceselor provocate de COVID-19 este cu mult mai mare decât în timpul stării de urgență din martie-mai, atitudinea față de romi nu mai este atât de beligerantă, însă comunitățile defavorizate sunt la fel de lipsite de ajutor.
„În momentul de față, panica nu mai este la fel de mare. Când contextul este altul, nici reacția (față de romi) nu mai este la fel de agresivă”, spune sociologul Gelu Duminică, director executiv al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună.
Atitudinea s-a schimbat încă de la nivelul politicienilor și a mass-media – uneori cu amenzi sau intervenții din partea organizațiilor ce se ocupă de combaterea discriminării, dar și pe fondul unei abundențe de informații referitoare la coronavirus, adaugă Duminică.
„Când multă lume încalcă regulile, nu mai e nevoie de țapi ispășitori”, spune sociologul.
„Coronascepticismul duce la o toleranță mult mai mare față de încălcarea regulilor”.