La ghicitoare, iscodind viitorul
Bunica mea dădea în cărţi de tarot, dar nu mă lasă să stau acolo. Eu eram însă curioasă aşa că tot mă mai uitam. După ce a murit ea, mi-am dat seama că ştiu şi eu. Nu-mi explic cum de ştiu să interpretez cărţile: bunica nu m-a învăţat şi parcă am ştiut aşa dintr-o dată", spune femeia în timp ce scoate dintr-o cutie simplă din plastic mai multe cărţi. Se opreşte la primul pachet scos şi începe să „frământe” cărţile în mâini, în timp ce ne spune povestea lor. „Astea le-am de la bunica mea. Sunt cărţile pe care le folosea ea, sunt de prin anii *30. Le ţin mai mult aşa că au fost ale ei, de amintire. S-au rupt, le-am lipit carton pe spate... Am şi un set de cărţi mai noi, sunt cam la fel cu cele vechi: au aceeaşi traducere, iar desenul e aproape la fel”.Cărţile de tarot au trecut din mână-n mâ...
