În ultimul timp, revine din ce în ce mai des în discuţia dintre cei care formează aşa-numita elită a romilor subiectul “ce înseamnă să fii rom?” sau “cine este rom cu adevărat? Este destul de interesant că acest subiect de dezbatere între activişti apare în condiţiile în care majoritatea romilor obişnuiţi consideră că a fi rom aduce cu sine un bagaj neplăcut de stigmă din partea majoritarilor. Nu la fel vede lucrurile aşa-numita elită a romilor pentru care asumarea identităţii înseamnă mai degrabă beneficii şi oportunităţi sub formă de măsuri afirmative şi politici. Paradoxul situaţiei este dat de faptul că aceia care fac parte din elita romilor sunt în majoritate romi asimilaţi care au pierdut limba de cel puţin o generaţie şi care nu mai au nici o legatură cu comuntitatea romilor, cu valorile şi tradiţiile culturale ale romilor. Aşadar, căutand să raspundem la întrebarea cine este rom cu adevarat descoperim trei tipuri de persoane:
1. Persoane asimilate din punct de vedere etnic, care nu vor să îşi mai asume identitate etnică romă
2. Romi asimilaţi din punct de vedere cultural şi lingvistic dar care se identifică ca fiind romi
3. Romi care fac parte din comunităţi ce păstrează mai mult sau mai puţin limba şi anumite cutume culturale.
În Carta organizaţiei European Roma Travellers Forum, romii sunt aceia care (1) îşi recunosc originea istorică comună indo-greacă, (2) cei care recunosc ca limbă comună limba romani şi (3) cei care îşi recunosc moştenirea culturală comună, adică romanipen-ul.