Opera Română de la Cluj-Napoca pregătește un eveniment neconvențional: un spectacol de operă inspirat de soarta comunității de romi de la Pata Rât. În 2010, 350 de oameni erau strămutați forțat lângă groapa de gunoi a orașului și lăsați să se descurce cum pot, fără siguranța unui adăpost.
Într-o dimineață rece și umedă de aprilie, István Szakáts, coordonatorul proiectului din care face parte și spectacolul de operă „Waste Side Story”, ajunge cu un microbuz în colonia de la Pata Rât, Cluj-Napoca.
Urmează să ia voluntari din comunitatea de romi care vor participa direct, pe scenă, în spectacol.
„Haideți la operă!”, strigă el pe ulița noroioasă.
Mai ales copii și adolescenți îi ies în întâmpinare și îi spun entuziasmați că vor să vină. Adulții nu par prea încântați.
„Nu avem timp de operă. Trebuie să muncim să ne câștigăm pâinea”, spune scurt, în trecere, un bărbat care pune un sac de plastic plin într-un portbagaj de mașină.
„Recrutarea” ad-hoc durează aproape jumătate de oră.
Microbuzul care pleacă spre sala de repetiții adună cinci-șase adolescente, una dintre ele cu un copil mic în brațe.
Embed Răspândește
„Unul dintre marile evenimente marcante ale Pata Râtului, care este evocat în operă, este evacuarea din 17 decembrie 2010, când o stradă întreagă a fost golită de către Primăria Cluj-Napoca și aruncată, practic, la groapă, cu o săptămână înainte de Crăciun”, spune István Szakáts.
El a înființat în urmă cu mai mulți ani o fundație, AltArt, care să reprezinte cauza socială, economică și culturală a comunității de la Pata Rât.
Cum s-a format comunitatea de la Pata Rât, Cluj-Napoca
Pata Rât este o zonă situată la șapte kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca, în care locuiesc peste 2.000 de persoane (70% romi), dintre care aproximativ 1.000 de copii.
Locuitorii romi din Pata Rât s-au mutat în zonă la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
Unii au fost împinși de sărăcie să se mute în apropierea gropii de gunoi a orașului și să lucreze ca colectori de deșeuri.
Majoritatea locuitorilor de la Pata Rât au ajuns însă aici în urma unor valuri succesive de evacuări, cauzate mai ales de dezvoltarea imobiliară a orașului Cluj-Napoca, care a început în anii 2000.
În decembrie 2010, autoritățile locale au trimis la Pata Rât 350 de locuitori care, până atunci, locuiau pe strada Coastei, aflată în zona semi-centrală a Clujului. A fost ultima mare evacuare din Cluj către Pata Rât, iar decizia a provocat proteste, despre care a scris toată presa națională și internațională.
Din când în când, Primăria Cluj-Napoca alocă un număr de locuințe sociale pentru care au rămas la groapa de gunoi.
Când grupul de la Pata Rât ajunge în sala de repetiții de la Opera Română din Cluj, artiștii lirici repetă deja pasaje muzicale din spectacol.
Regizorul Dan Vasile supervizează repetiția și explică, cu mișcări ample, logica indicațiilor pe care le dă artiștilor.