Timp de cinci sute de ani, romii au fost sclavi pe aceste meleaguri. Această informație nu mai e o „noutate” pentru mulți dintre noi. Ceea ce însă probabil ți-a scăpat e că păstrarea limbii romani a fost una dintre foarte puține forme de rezistență identitară.
Sclavia în actualul spațiul românesc a facut ca romii să fie considerați „obiecte nemișcătoare” (în documentele din Transilvania, spre exemplu, robii erau pomeniți alături de celelalte bunuri nemișcătoare, precum moșii, vii, păduri), aflate la cheremul deținătorului. Informațiile pe care le găsești despre statutul romilor din perioada sclaviei sunt, prin excelență, generate de călătorii străini care poposeau în Țările Române și care remarcau starea jalnică a celor mai mulți dintre ei. Contele d’Antraigues scria, undeva în secolul 18: „Boierii sunt stăpînii lor cei mai absoluți. După plac, îi vînd și-i ucid ca pe niște vite. Copiii lor se nasc robi fără deosebire de sex.”