Într-un interviu tulburător difuzat de o televiziune anul trecut și disponibil în continuare pe platforma YouTube, actrița Alina Șerban mărturisea: „Aveam vreo patru ani și mi-a zis mama că abia învățasem să vorbesc ca lumea și spuneam: eu sunt romă, dar nu sunt murdară”.
În ciuda vârstei fragede, ea conștientiza discriminarea la care erau supusă, dar credea, cu inocență, că doar cu câteva cuvinte poate aluna un stigmat. Din păcate lucrurile nu stăteau așa, și nici în zilele noastre nu s-au îmbunătățit considerabil. De aceea, și atunci și acum, mulți dintre romi au ales să-și ascundă originea.
Fenomenul ascunderii etniei de către romi din cauza discriminării este o realitate documentată în diverse studii și rapoarte. Deși nu există statistici precise privind numărul exact al romilor care recurg la aceste practici, multiple surse indică faptul că discriminarea persistentă îi determină pe mulți să recurgă la această strategie pentru a evita tratamentele nefavorabile.
Conform celui de-al doilea sondaj al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 80% dintre romii intervievați trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor, iar patru din zece romi s-au simțit discriminați cel puțin o dată în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, doar o mică parte au raportat aceste incidente. Acest context de discriminare și excluziune socială contribuie la decizia unor romi de a-și ascunde identitatea etnică pentru a evita stigmatizarea și marginalizarea.
De asemenea, un raport al Consiliului Europei din octombrie 2024 a evidențiat cazuri de profilare rasială și abuzuri împotriva comunității rome, ceea ce subliniază dificultățile cu care se confruntă această minoritate în interacțiunile cu autoritățile și în societate.
Desigur, există numeroase programe, atât la nivel european cât și național, de combatere a discriminării. În România există și o strategie națională dedicată soluționării problemelor romilor, iar Agenția Națională pentru Romi, Partida Romilor Pro-Europa și o seamă de organizații neguvernamentale foarte active în domeniu se străduiesc împreună să o implementeze. Rezultatele, chiar dacă nu sunt spectaculoase, încep să se se vadă din ce în ce mai mult și tot mai multe comunități locale furnizează exemple pozitive în acest sens.