Dar expoziția a ridicat niște întrebări extrem de importante: poate o majoritate să vorbească despre o minoritate, fără să reproducă un joc de putere, chiar dacă majoritatea pare bine intenționată și dornică să schimbe o percepție negativă? Cum readucem în atenția publicului de azi niște lucrări de artă realizate în cu totul alt context cultural și social? Cum facem să nu fim surzi unii cu alții și să nu uităm – chiar și într-o discuție despre cultură – că 78% din populația romă din România trăiește în prag de sărăcie?
Una dintre cele mai bune observații pe tema reprezentării romilor în artă am găsit-o într-o teză de doctorat publicată de antropologul Cristian Suciu, la Cluj-Napoca, în 2025. Interesul științific sau literar pentru romi este invers proporţional cu gradul de incluziune a acestora în societate.
„Nu de puţine ori, scriitori care pun în circulaţie imagini idealizate ale ţiganilor au fost în cel mai fericit caz indiferenţi, dacă nu chiar ostili faţă de populaţia reală”, scrie acesta.
Pentru a înțelege mai bine lucrurile astea, am vorbit cu directorul Muzeului de Artă din Cluj, o curatoare, o artistă romă, o activistă romă și doi vizitatori ai expoziției – o antreprenoare și un ilustrator.
Directorul muzeului: „Termenul istoric trebuie păstrat”
Lucian Nastasă e dezamăgit de răspunsul unora la expoziție, în care simte că a investit bani și energie, pentru a valorifica o temă de care foarte mulți se tem. Unele lucrări au fost restaurate, iar muzeul a plătit 25.000 lei pentru restaurarea celui mai afectat tablou, spune directorul. „Este atât de ridicol când o instituție vrea să facă ceva (…) și răspunsul este acesta.”
Discuția cu Lucian Nastasă s-a purtat în jurul a doi termeni: exotizare (eu) și termen istoric (el) și a scos la iveală propriile bias-uri și poziționări față de tema asta.
Nastasă are 60 de ani, e cercetător în istoriografie și e directorul muzeului de Artă din Cluj din 2014. Alături de curatoarea Ioana Filipescu, a dat girul expoziției și a ales un titlu care folosește termenul țigan, contestat în ultimele decenii de activiștii romi.
În 2016, Nastasă a găzduit la muzeul pe care îl conduce o expoziție despre romii din Pata Rât, evacuați și mutați lângă groapa de gunoi a Clujului – Pata Rămâne a Tuturor. Într-o postare de pe Facebook din decembrie 2016, Eniko Vincze, activistă care luptă pentru dreptul la locuire publică, le-a mulțumit lui Nastasă și muzeului pentru sprijin: „Este prima instituție publică care oferă spațiu pentru acțiunile noastre”.