A ajuns să cerşească pe treptele unei catedrale
Pe parcursul perioadei de cercetare, Ionela Gălbău a întâlnit o femeie de etnie romă care cerşea în faţa unei catedrale. Nu a reuşit să-i câştige încrederea imediat. Voia să ştie câte persoane din familia acesteia au venit din România în Franţa, câţi copii se numără printre ele, dacă a avut conflicte cu comunitatea franceză şi dacă a fost ajutată de statul francez şi statul român. Ca să obţină răspunsuri la întrebări, doctoranda a cerşit alături de femeia romă. Nu a fost nimic forţat, ci a decurs natural. Stătea lângă cerşetoare pe treptele catedralei, când o franţuzoaică i-a pus în palmă 50 de eurocenţi. A doua zi, Ionela şi-a adus la „muncă” un păhărel din carton ca să adune bani.
”Încet – încet a început să vorbească cu mine. Eu strângeam bani lângă ea. A văzut că afacerea merge destul de bine. M-a chemat la masă. Singurele cuvinte în limba română pe care mi le-a spus au fost «hai să mâncăm». Ea refuza să vorbească în limba română. Am fost la o cantină socială, unde nu a mâncat legume, şi-a luat numai carne. Mi-a spus că locuieşte la periferia oraşului, într-o rulotă. Familia ei era mărişoară, opt persoane. Făcea parte dintr-o comunitate de 40 – 45 de persoane. Nu am reuşit să ajung la ei, pentru că nu mi-a spus exact unde se află. (…) Mi-a povestit despre conflictele pe care le-au avut şi cu membrii altor comunităţi de romi din oraş. Mi-a spus că nu mai vor să se întoarcă în ţară”, ne-a relatat Ionela Gălbău.
Povestea romilor care trăiesc într-un grajd dezafectat
Pe parcursul aventurii sale în Franţa, doctoranda de la Suceava a cerut ajutorul unui ONG pentru a putea pătrunde în sânul unor familii de romi, care locuiau într-un grajd dezafectat. Organizaţia umanitară le oferea sprijin financiar celor două familii cu condiţia să-şi trimită copiii la şcoală. Dar, chiar dacă a avut uşa fostului grajd deschisă, românca a reuşit cu greu să se integreze. Romii erau reticenţi şi, la început, nu voiau să-i răspundă la întrebări.