Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI) cere României să adopte măsuri concrete pentru monitorizarea și combaterea discriminării, în special în școli, și să reglementeze recunoașterea juridică a genului. Într-un nou raport, organismul Consiliului Europei recunoaște progresele în lupta împotriva urii și a discriminării, dar atrage atenția că bullyingul, discursul instigator la ură și lipsa protecției pentru persoanele LGBTI continuă să fie probleme majore.
Acest organism de combatere a rasismului al Consiliului Europei (CoE) mai recomandă ca autoritățile române să elaboreze, în următorii doi ani, un cadru legal care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura pentru recunoașterea juridică a genului și să stabilească orientări clare pentru furnizarea asistenței medicale afirmative din perspectiva genului.
Recomandările sunt incluse în raportul ECRI care evaluează progresele făcute de România în cadrul său juridic și instituțional, precum și în politicile și practicile de prevenire și combatere a discursului de ură rasist și anti-LGBTI, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, cum ar fi romii, persoanele LGBTI, migranții și persoanele cu antecedente migratorii.
Raportul analizează situația din România până la mijlocul lunii martie a acestui an și va evalua implementarea recomandărilor prioritare în decursul următorilor doi ani.
ECRI notează că, de la cel mai recent raport al său, din 2019, România a înregistrat progrese în mai multe domenii.
Funcțiile și atribuțiile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC) sunt în mare parte conforme cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de egalitate, dar resursele sale financiare și umane rămân insuficiente, atrage atenția documentul.
Au fost înregistrate progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violență școlară, inclusiv a hărțuirii fizice și cibernetice, subliniază ECRI.
Raportul evidențiază că a fost adoptată o lege penală specifică privind măsurile de prevenire și combatere a pozițiilor anti-romi, iar autoritățile au adoptat o abordare mai coordonată pentru combaterea discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv prin adoptarea a două strategii de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Eforturile pentru îmbunătățirea incluziunii romilor au continuat, inclusiv prin inițiative pentru regularizarea așezărilor informale și adoptarea de noi reglementări pentru interzicerea segregării școlare, adaugă documentul. Acest text a fost copiat de pe