Când listele au devenit arme: arestarea romilor în Spania. \n
Desfășurarea „Marelui Raid” din 1749 a fost un exemplu de operațiune de stat rece și organizată precis. Ordinul de arestare a romilor nu a fost dezvăluit public, ci pregătit în secret și trimis ca corespondență confidențială coridoarelor – cele mai înalte autorități locale din fiecare regiune.
Fiecare familie de romi a fost înregistrată individual. Autorităţile locale au fost personal responsabile de arestarea tuturor acestor persoane. În documentul trimis orașului Orihuela, ordinul începe cu cuvintele: „Regele (pe care Dumnezeu să-l salveze) a decretat ca cele paisprezece familii de romi locuite în acest oraș să fie deportate… „. Cu o semnătură, soarta unor familii întregi a fost pecetluită. \n
Măsurile au oferit separarea sistematică în funcție de vârstă și sex.
Copiii sub 12 ani au rămas cu mamele lor, în timp ce băieții între 12 și 15 ani au fost puși cu forța în comerț „ucenicie” sau recrutați în Marină.
Astfel, prin administrație, poliție și armată, Spania a desfășurat o acțiune sincron cu un singur scop: dezintegrarea comunităților de romi și dispariția lor ca popor. Aceasta nu a fost o persecuție întâmplătoare, ci o politică de stat structurată, genocidală.
Amintirea acestui adevăr nu este un act al trecutului, ci o obligație față de prezent. Pentru că aceleași mecanisme de oprire, dacă nu sunt recunoscute, revin întotdeauna.
Să vorbim, să ne amintim și să nu permitem ca istoria să fie rescrisă cu sângele altcuiva.