Căutând un răspuns, am ajuns la volumul „Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor”, scris de Mirel Bănică și publicat în 2019, la Polirom.
Am mai recomandat – în cadrul rubricii noastre săptămânale – cărți de Mirel Bănică și, probabil, vom mai recomanda. Autorul are cincizeci de ani, este doctor în științe politice al Universității din Geneva (din 2004) și lucrează la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, unde e cercetător științific.
Lucrarea „Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor” vine să acopere, chiar dacă parțial, lacune serioase de cercetare academică referitoare la cultura și religia romilor.
Volumul este dedicat Mariței Memet (1939-2017) – „înger păzitor și intimidant al copilăriei mele din Ianca, județul Brăila. Ea, Marița Spoitorița, numele sub care o cunoștea toată lumea, nu l-ar fi putut citi niciodată. Dar sunt convins că acolo unde se află ea acum, într-o lume mult mai bună decât cea pe care a cunoscut-o în timpul vieții, se bucură de apariția lui”.
Ca de fiecare dată, vă recomandăm să citiți integral cartea, o să vă prindă bine.
aproape fără să-ți dai seama, lumea țiganilor, boema acestora exercită asupra fiecăruia o reală forță de atracție. Dacă nu suntem atenți, putem fi ușor furați, prin forța lucrurilor, de stilul de viață pe care îl practică și ne putem pierde. Îl plâng pe cela care nu știe să găsească momentul exact în care să spună adio acestui stil de viață.” (Block, 1936: 31)
Dincolo de aceste avertismente, autorul oferă și câteva sfaturi utile pentru a duce la bun sfârșit o cercetare în rândul romilor. Iată câteva dintre acestea: trebuie renunțat din start la prejudecățile și imaginile primite din literatură, cum ar fi „viața simplă, pitorească” sau „sufletul liber, de nomad”. Trebuie să te obișnuiești cu o abordare directă, frontală, dar cordială. În fine, o observație care mi-a plăcut foarte mult și pe care o reproduc ca atare: