Autorii studiului vorbesc de rasism, antiţiganism şi discriminare. 40 la sută dintre cei chestionaţi spun că le sunt discriminaţi copiii, inclusiv în timpul orelor de şcoală, de către cadrele didactice şi colegi. Două treimi se simt ei înşişi discriminaţi din cauza etniei căreia îi aparţin – şi în sistemul de învăţământ. În cazurile în care nu au fost discriminaţi de profesori, rezultatele lor au fost net mai bune.
Manja Schuecker-Weiss, una din participantele la actualul studiu, de etnie sinti, confirmă concluzia. Pentru DW, ea a povestit de mama unui elev, care, purtând un nume german, a fost tratată la telefon absolut normal. Când ea şi soţul – ambii cu părul negru şi pielea mai închisă la culoare – au ajuns la şcoală, situaţia s-a schimbat. Dintr-o dată li s-a spus că băiatul trebuie să urmeze cursuri suplimentare, pentru a-şi îmbunătăţi situaţia şcolară, deşi în realitate copilul nu avea note proaste.
“Aşa ceva se întâmplă des”, constată Schuecker-Weiss, de meserie asistentă socială. Fiica ei, care e în prezent la liceu, i-a spus într-o zi cât de fericită e că are părul blond şi ochi albaştri. Aşa, nu trebuie să dea nimănui explicaţii. Când de curând, în localitatea Singen din landul Baden-Württemberg, poliţia a luat la secţie, în cătuşe, un băiat de 11 ani, de etnie sinti, fără a-i fi înştiinţat pe părinţi, mulţi din comunitate au fost revoltaţi.
Diferenţe îngrijorătoare faţă de media societăţii
Studiul RomnoKher relevă, însă, şi multe progrese făcute în planul educaţiei şi învăţământului în comparaţie cu evaluări anterioare şi comparând o generaţie cu alta, aflăm de la Karin Cudak, expertă în domeniul educaţiei la Universitatea Europeană din Flensburg, co-autoare a acestui studiul.
