Limba romani[2] (numită și rromani[3][4] sau rromă, în lucrări mai vechi, țigănească;[5] autonim: romani ćhib) este limba vorbită de romi. Face parte din grupul indic, ramura indo-ariană a limbilor indo-europene.[6] Cu cca. 5–6 milioane de vorbitori, este utilizată în țări de pe toate continentele, cei mai mulți în estul Europei. Limba este similară cu alte limbi din nordul Indiei (în special punjaba), regiune de unde se presupune că provin romii.
Deși limba romani este folosită în principal ca limbă orală, unii romi scriu în romani. Este scrisă în principal în alfabetul latin și, într-o oarecare măsură, în alfabetul grec, chirilic, arab și devanagari. Romani a fost scrisă pentru prima dată în secolul al XVI-lea, odată cu redactarea unor liste de cuvinte de către învățați non-romi, cum ar fi Andrew Borde. De atunci, de-a lungul secolelor au apărut unele convenții ortografice, cea mai cunoscut și acceptată este convenția propusă de IRU (Uniunea Internațională a Romilor) adoptată în anul 1991, în cadrul celui de al IV-lea congres.