Există romi care au reuşit să-şi croiască o altă viaţă decât a părinţilor lor. Au făcut studii, au trecut peste privirile ironice ale unora şi s-au apucat serios de muncă… Deocamdată, drumul lor este la început, dar, cu siguranţă, alţii le calcă pe urme.
Îţi propun un exerciţiu de imaginaţie. Pune-te în pielea unui ţigan,pentru câteva minute.
Ce aude el în jur? Mame care-şi ameninţă copiii cu „Te dau la ţigani!” sau domni respectabili concluzionând:„Ţiganul,tot ţigan!”
Iar dacă intră într-un spaţiu public,lumea din jur îl priveşte suspicioasă.
Protagoniştii acestui reportaj trec zilnic peste tot felul de umilinţe,ca să demonstreze că sunt oameni obişnuiţi,cu griji,cu preocupări normale şi dornici să fie trataţi cu respect.
«Am ştiut să impun respect!»
Loredana Dumitru are 22 de ani şi este jurnalistă de etnie romă. A trăit într-o familie normală,la bloc,în cartierul Dristor.
Părinţii au educat-o să nu-i fie ruşine de originile ei. „Multă lume crede că a fi rom înseamnă să fii murdar,să te baţi,să furi,să cerşeşti,să înşeli lumea“,povesteşte ea.
„Chiar dacă nu mi-a fost uşor,am ştiut să impun respect celor din jur.” Răutăţile adresate romilor n-o mai afectează.
Au fost momente când o făceau să sufere,dar şi-a dat seama că soluţia este să le ignore.
Bunicul ei a fost fierar,dar ţinea ca nepoţii să se ţină de şcoală,aşa că au terminat facultatea.
„În şcoala generală,o profesoară mi-a spus că nu suportă ţiganii şi că n-o să fac nimic în viaţă.