Reprezentanţii romilor din România, reuniţi la Festivalul Intercultural Sighişoara, şi-au exprimat nemulţumirea, în cadrul unei dezbateri, faţă de faptul că Muzeul Culturii şi Istoriei Romilor a rămas doar pe hârtie şi au făcut un apel către autorităţi pentru rezolvarea acestei situaţii.
Sclavia romilor şi necesitatea reconcilierii istorice prin recunoaştere şi politici reparatorii au constituit tema conferinţei organizate de Agenţia Naţională pentru Romi, în cadrul Festivalului Intercultural „ProEtnica” de la Sighişoara.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Iulian Paraschiv, a subliniat faptul că Festivalul ProEtnica oferă un spaţiu multicultural, arată bogăţia şi frumuseţea minorităţilor prezente pe teritoriul ţării noastre, „chiar mai înainte de a se forma România”.
„Minoritatea romă rămâne în continuare cea mai nepopulară minoritate din România şi din Europa. Ne bucurăm să fim prezenţi – Agenţia Naţională pentru Romi, alături de Centrul Naţional de Cultură a Romilor – la cea de-a 25-a ediţie. 25 de ani de ProEtnica, un spaţiu multicultural şi intercultural, aş putea spune, care oferă, iată, bogăţia la care minorităţile din România au contribuit şi vorbim despre un spaţiu. România, fără doar şi poate, rămâne un model de promovare, cel puţin la nivel instituţional, a respectării drepturilor minorităţilor. Însă sunt foarte, foarte multe eforturi de făcut în continuare pentru reprezentarea culturală, pentru lupta împotriva discriminării, a urii rasiale la adresa minorităţii rome. Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură al Romilor, un deziderat, o lege pe care Parlamentul a adoptat-o şi pentru care încă căutăm spaţiu. Este un deziderat al Agenţiei Naţionale pentru Romi, al Centrului Naţional de Cultură a Romilor, dar şi al organizaţiilor civice”, a declarat Iulian Paraschiv.
El a adăugat că Agenţia Naţională pentru Romi, încă înainte de adoptarea actului normativ, a lucrat şi cu o serie de oameni cu expertiză şi experienţă în varii domenii – istorici, antropologi, sociologi -, oameni care au fundamentat conceptul Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură al Romilor, „un muzeu care nu este doar pentru romi”, unde se doreşte a fi reprezentată partea de istorie, contribuţia romilor la dezvoltarea naţiunii române.
„Foarte puţini oameni ştiu şi tocmai în acest context am organizat şi conferinţa la care aţi participat astăzi, alături de oameni care prezintă o perspectivă foarte puţin cunoscută publicului larg, aceea a genocidului, partea de Holocaust al romilor, Holocaustul neştiut, foarte puţin cunoscut publicului larg din România, partea de robie, mai bine de 500 de ani de robie, elemente fundamentale din trecutul romilor nu pentru a prezenta romii într-o perspectivă victimizatoare, ci mai degrabă pentru a oferi o perspectivă cât mai aproape de realităţi. Realităţi pe care le percepem diferit, motiv pentru care romii în România, dar şi în Europa, sunt văzuţi ca ‘cei care nu vor să muncească’, ca cei care ‘nu vor să-şi trimită copiii la şcoală’, ca ‘cei care au făcut România de râs’. Pentru a schimba aceste lucruri, Agenţia Naţională pentru Romi organizează evenimente, inclusiv cadrul strategic. (…) are în vedere aceste aspecte”, a spus Paraschiv.
El a anunţat că, în următoarea perioadă, va fi finalizat un ghid educaţional care va fi distribuit în şcolile din România.