istorie

Romilor a donat 1.300 de volume Bibliotecii Județene

Romilor a donat 1.300 de volume Bibliotecii Județene

Eveniment, istorie, Social
Romilor a donat 1.300 de volume Bibliotecii Județene Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher a donat Bibliotecii Județene „V. Voiculescu”, în baza unui parteneriat cu instituția de cultură buzoiană, mai multe cărți ­de­dicate istoriei, literaturii și limbii romilor. Donația este alcătuită din 19 titluri de carte, respectiv peste 1.300 de volume: romane, albume, volume de poezii, dicționare, culegeri de texte etc. Dintre acestea, enumerăm: „Holocaustul Romilor – O Samudaripen”, „Curs Practic de Limba Rromani” de Gheor­ghe Sărau, „Constituția României în Limba Romani”; „Țiganomahia” (aforis­me) de Vasile Ionescu; „Kay Jeas” (nuvele) de Păun Ialomițeanu; „Dicțio­nar Trilingv (rrom-român-englez)” de Georghe Sărau și Alexandra Vi­drașcu, „Dicționar Dialectal al Limbii Rromani”
Paparudele, ritualul cu elemente de magie care invocă ploaia: „De joi până joi/ Să dea nouă ploi”

Paparudele, ritualul cu elemente de magie care invocă ploaia: „De joi până joi/ Să dea nouă ploi”

Dezvaluiri, Eveniment, istorie
Paparudele, vechile ritualuri cu elemente de magie, săvârşite cu scopul aducerii ploilor, se ţin, potrivit tradiţiei populare într-una din cele nouă joi după Paşti. Există credinţa că această zi e a ploii şi că cine lucrează e urât de întreg satul, căci "face contra ploii". Paparudele sunt, la origine, stravechi creaţii mitice ce îmbină elemente magice şi religioase, cărora lumea satului de odinioară le-a dat o importanţă mult mai mare decât altor rituri săvârşite tot contra secetei, precum dezlegarea ploii "cu toporul", sau dezlegarea cu "cu trei lacăte descuiate în apă" ori dezlegarea "cu băţul de alun” considerate un fel de vrăji preistorice practicate - cu mici variaţiuni, şi în alte popoarele europene civilizate, ori în triburile africane. Obiceiul mersului cu paparudele, aproape o
Înotăm pentru o carte ilustrată despre istoria romilor

Înotăm pentru o carte ilustrată despre istoria romilor

istorie, Reportaj, Social
Înotăm pentru o carte ilustrată despre istoria romilor Anul acesta, Noii Povestitori participă la Swimathon București și strâng fonduri pentru a publica o carte ilustrată pentru copii despre istoria romilor. Cartea va fi creată de un scriitor și un ilustrator, alături de un istoric rom. Credem cu tărie că programele școlare ar trebui să reflecte societatea multiculturală în care trăim și să modeleze comportamente care să respecte și să celebreze această diversitate. De aceea, vom dona 1000 de exemplare în școli din medii defavorizate, însoțite de un ghid cu activități de educație pentru diversitate. În mod excepțional, anul acesta Swimathon s-a transformat în SwimAtHome, iar 10 înotători (virtuali)-fundraiseri au decis să facă fund și friendraising pentru această cauză, alături de
De ce părinții ne amenință în adolescență, „Dacă te căsătorești cu un țigan/o țigancă n-o să vin la nunta ta”

De ce părinții ne amenință în adolescență, „Dacă te căsătorești cu un țigan/o țigancă n-o să vin la nunta ta”

Actualitate, Eveniment, istorie
Tu, dacă te măriți cu un țigan, să nu mă aștepți la nuntă!” Câți dintre noi nu au auzit în adolescență aceste vorbe din gura părinților noștri? Am discutat cu sociologul Gelu Duminică și cu antropologul Alexandru Bălășescu despre prejudecățile rasiale din familiile din România. Aveam 17 ani când mama mi-a spus ferm: „Tu, dacă te măriți cu un țigan, să nu mă aștepți la nuntă! Nici pe mine, nici pe tata.” Aluziile au continuat și ulterior, unele pe un ton mai dulce: „Nu cred că ne-ai face tu așa ceva.” Mai târziu, adolescentă fiind, chiar am ieșit cu un băiat de etnie romă: eram în fața casei mele și cochetam cu toată exuberanța când, din poartă, cu o expresie implacabilă și un aer de superioritate, fără să îndrepte spre el măcar o privire, mama mi-a spus amenințător: „Treci IMEDIAT în cas
Este colosal. Este nemărginit. Este istorie. Și nu e întotdeauna atât de roz”. Interviu cu Alina Șerban, despre prima piesă a unei regizoare rome pusă pe scena TNB De Adina Florea,

Este colosal. Este nemărginit. Este istorie. Și nu e întotdeauna atât de roz”. Interviu cu Alina Șerban, despre prima piesă a unei regizoare rome pusă pe scena TNB De Adina Florea,

Eveniment, istorie, Mapamond, Uncategorized
Este colosal. Este nemărginit. Este istorie. Și nu e întotdeauna atât de roz”. Interviu cu Alina Șerban, despre prima piesă a unei regizoare rome pusă pe scena TNB De Adina Florea, Duminică, 13 februarie 2022, 17:00 La început de 2022, Alina Șerban a devenit prima regizoare și actriță romă care a montat o piesă despre experiența unui copil rom la Teatrul Național din București. Instituție care există dinainte ca romii să fie eliberați din robie în Principatele Române. Citeşte întreaga ştire: „Este colosal. Este nemărginit. Este istorie. Și nu e întotdeauna atât de roz”. Interviu cu Alina Șerban, despre prima piesă a unei regizoare rome pusă pe scena TNB Un adult copil urcă pe scena Sălii Mici a Teatrului Național din București. Poartă o bluză cu Mickey Mouse, cum aveau și puștanii proasp
Fata în maiou alb. 11 ani de rușine în orașul de cinci stele Cluj-Napoca

Fata în maiou alb. 11 ani de rușine în orașul de cinci stele Cluj-Napoca

istorie, Social
În 11 ani, Clujul s-a dezvoltat pe nesimțite. Se fac străzi smart, apar piste colorate de biciclete, se reorganizează mobilitatea în zona centrală. Clujul se pregătește de metrou și tren metropolitan, are prize de reîncărcare USB în aer liber, stații de încărcare pentru mașinile electrice, aplicații peste aplicații. În 11 ani Pata Rât a ajuns casa a sute de oameni. Fără politici sociale serioase, zona a rămas același loc impropriu viețuirii. Aici nu doar că nu se trăiește uman, dar se pierd generații întregi de copii. Duși împreună cu familiile lângă groapa de gunoi, cei mai mulți au sfârșit exact așa: în gunoi. Copiii sunt marginalizați la școală, iar cei mai mulți o abandonează după clasele primare. Excluși de societate, copiii care devin adulți sfârșesc inevitabil după aceleași ziduri d
Gabi Luncă – Maestra muzicii lăutăreşti urbane

Gabi Luncă – Maestra muzicii lăutăreşti urbane

Cultura, istorie
Gabi Luncă a început să cânte în anul 1951, alături de tatăl său, iar după 1953 a devenit solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi. În perioada 1955-1957, a înregistrat prima dată la Radiodifuziunea Română, unde a debutat cu melodia „Pe deasupra casei mele”. De asemenea, a început colaborări cu Ansamblul Folcloric al Clubului „1 Mai” Ploieşti, dirijor – acordeonistul Sile Ungureanu şi cu Orchestra „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii din Ploieşti, dirijată de violonistul George Botez. Gabi Luncă a devenit cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti. La vârsta de 19 ani, a fost invitată de Casa de discuri Electrecord să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistenţă era „Dă-mi drumul ne
Zavaidoc, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi din perioada interbelică

Zavaidoc, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi din perioada interbelică

Actualitate, Cultura, istorie
Marele interpret de muzică lăutărească, muzică populară românească şi de romanţe, Marin Teodorescu, cunoscut sub numele de Zavaidoc (porecla care i-a fost dată în armată de către generalul Traian Moşoiu), s-a născut la 8 martie 1896, la Piteşti. Primele îndrumări muzicale le-a luat de la tatăl său, lăutar, viorist şi ţambalagiu, Tănase Teodorescu, care i-a cumpărat şi prima chitară. Când avea însă 13 ani, tatăl său a murit, astfel că a început să cânte într-o mică formaţie cu fraţii săi, denumită Fraţii Teodorescu: Vasile, vioară, Zoe, armonică, Zavaidoc, chitară şi voce. În octombrie 1916, a fost luat în armată şi a participat la Primul Război Mondial, făcând parte din echipele artistice ale armatei, care au susţinut concerte şi spectacole prin spitale. Are astfel ocazia să cânte ră
Istoria recensămintelor oficiale din România (1859-2011)

Istoria recensămintelor oficiale din România (1859-2011)

Actualitate, istorie
În perioada 1859-2011, în România, s-au desfăşurat 12 recensăminte oficiale În perioada 1859-2011, în România, s-au desfăşurat 12 recensăminte oficiale. Dintre acestea, nouă s-au desfăşurat înainte de 1989 şi trei după acest an. Pe teritoriul ţării noastre există o îndelungă şi bogată tradiţie în domeniul evidenţei şi statisticii. Cu toate acestea, recensămintele oficiale au fost consemnate începând cu 1859. Mărturii referitoare la astfel de înregistrări au fost menţionate încă din secolele V-IV î.Hr. în operele lui Herodot, Strabon, Xenofon şi ale altor istorici şi filosofi ai lumii antice. Apoi, în Evul Mediu timpuriu, investigaţiile cu caracter demografic şi economic efectuate fără întrerupere în ţara noastră au asigurat continuitatea unui proces de cunoaştere, de o inestimabilă i