Day: August 1, 2021

Centrul Romilor cere investigarea violențelor de la Otaci prin prisma urii rasiale

Centrul Romilor cere investigarea violențelor de la Otaci prin prisma urii rasiale

Diaspora, Mapamond
Centrul Național al Romilor face apel către autorități să investigheze bătaia de la Otaci prin prisma urii rasiale. Într-o conferință de presă la IPN, Dumitru Russu, consultant la Centrul National al Romilor, a declarat că, din informațiile pe care le-a acumulat, s-a constatat că încăierarea de la Otaci, de acum două săptămâni, a avut loc după un alt conflict, consumat câteva zile mai devreme. Părțile, printre ei romi și ne-romi, și-au fixat întâlnire pe 24 iunie. În aceeași zi, într-o ogradă din apropierea locului întâlnirii, avea loc o masă de pomenire a unui răposat, adunându-se mai multă lume, care nu aveau nicio legătură cu conflictul inițial. Din vorbă în vorbă, s-a ajuns la injurii adresate comunității rome, la altercații verbale și fizice. Au urmat intimidări din partea președ
Povestea lui Fărâmiţă Lambru. Cum a ajuns ţiganul acordeonist să fie partenerul preferat al Mariei Tănase

Povestea lui Fărâmiţă Lambru. Cum a ajuns ţiganul acordeonist să fie partenerul preferat al Mariei Tănase

Dezvaluiri, istorie, Ultimele stiri
ărâmiţă Lambru a fost unul dintre cei mai renumiţi lăutari pe care i-a avut România şi acordeonistul de suflet al marii interprete Maria Tănase. Maria Tănase a fost cea care i-a deschis drumul spre celebritate pe vremea când lăutarul avea 24 de ani. Alături de artistă, lăutarul de etnie romă a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate. Fărâmiţă Lambru s-a născut pe 15 septembrie 1927 într-o familie de lăutari ţigani. Fărâmiţă nu a fost numele de scenă, ci chiar numele de familie al lăutarului. A învăţat să cânte la acordeon încă din copilărie de la tatăl său Tudor Fărâmiţă. Debutul în lumea artistică şi l-a făcut pe vremea când îşi satisfăcea stagiul militar. A început să cânte la acordeon în 1949 într-o formaţie militară. Şansa i-a surâs la 24 de ani când a ajuns în preajma Ma
ȘATRELE de ȚIGANI! Frumusețea, CULOAREA și ENERGIA din spatele corturilor încă se păstrează în COMUNITĂȚILE de RROMI din România zilelor noastre

ȘATRELE de ȚIGANI! Frumusețea, CULOAREA și ENERGIA din spatele corturilor încă se păstrează în COMUNITĂȚILE de RROMI din România zilelor noastre

istorie, Reportaj
De-a lungul timpului, țiganii au fost mutați de ici colo, după bunul plac a românului. Inițial sclavi, apoi omorâți cu sânge rece de Antonescu, aceștia și-au mutat cortul prin fiecare colț al țării pentru a-și continua tradiția și obiceiurile. În România sunt sute de comunități de țigani. Aproape la fiecare periferie a unui oraș mare, se găsește câte o șatră de țigani. Unii au ales să se romanizeze și să împrumute din comportamentul românilor, însă unii au ales să-și continuie viața asa cum au fost învățați de mici. Cu cortul de ici colo, vorbind țigăneasca și purtând straiele lor tradiționale.
Domnitorul care a scos ţiganii din sclavie: „Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe“

Domnitorul care a scos ţiganii din sclavie: „Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe“

Actualitate
La sfârşitul anului 1856, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, s-a abolit sclavia ţiganilor în Moldova. Dacă oamenii de cultură au apreciat această măsură, boierii s-au arătat nemulţumiţi de decizia luată de conducătorul moldovean. Grigore Alexandru Ghica (1804 – 1857) a fost domnitorul Moldovei în două rânduri, respectiv între 1849 – 1853 şi 1854 – 1856. Chiar dacă a luat parte la Revoluţia din 1848 organizată în Moldova, Ghica a fost numit domn al ţării, după ce a primit sprijin din partea turcilor. Imediat ce a ajuns pe tronul ţării, acesta a încercat să impună mai multe măsuri în vederea creşterii economice a statului moldav. Ghica a scăzut în primul taxele vamele, cu intenţia de a stimula importul şi exportul. Domnitorul moldovean a investit mult şi în învăţământ, co