Elemente de istorie si cultură ale rromilor (2): De-a lungul timpului, unele bresle ale romilor şi-au creat propriul sistem de dreptate

Romii căldărari reprezintă unul dintre cele mai tradiţionaliste neamuri de romi. În comunităţile tradiţionale, femeile poartă fuste lungi şi colarate, salbe de aur la gât şi monede ”Franc Iosif” în par. Este un obicei vechi, păstrat din perioada în care romii nomazi nu aveau conturi la bancă sau locuri ferite în care să-şi ţină averea, iar cel mai sigur era să o poarte cu ei tot timpul. Simbol al norocului, roşul este culoarea preferată în portul tradiţional al femeilor rome. Femeile rome şi-au conservat un stil propriu, doar cele căsătorite au obligaţia de a purta batic. Romii tradiţionali poartă pălării şi mustăţi lungi şi întotdeauna cămaşa deasupra pantalonilor.
Obiceiuri tradiţionale de sărbători
Jocul caprei” – în ziua de Anul Nou, tinerii romi necăsătoriţi obişnuiesc să colinde “cu capra”. Tinerii îmbracă un costum, “costum de capra” din pânză colorată, şi pornesc să colinde casele în care stau fete necăsătorite- “Cheja baria”. După ce îşi prezintă rolul, cavalerii caprei invită “fetele mari” la dans – un dans simbolic tradiţional, cu scop premarital, ce poate fi “jucat” o singură dată de către fetele nemăritate. Cavalerii primesc drept răsplată un colac şi un pahar cu vin. “Umblatul cu ursul”– obiceiul de a merge”cu ursul” pe la casele oamenilor de Anul Nou s-a născut din tradiţia romilor ursari şi este, la bază, un ritual curativ de protecţie a casei, fertilizarea (călcatul ursului), de sperietură, “de deochi”. Printre romi se spune că: “Dacă îţi joacă ursul în bătătură de Anul Nou, nu mai vine toată iarna”. Se mai spune că ursul trebuie să te sperie pentru a te feri de deochi tot anul. De aceea, de multe ori “ursul” vine pe prispa casei şi se apropie de tineri pentru a le aplica sperietura “de deochi”.
Dreptatea la romi
În perioada de robie, romii nu aveau acces la justiţie. Din acest motiv, unele bresle ale romilor şi-au creat propriul sistem de dreptate-româno kris sau ceacimos romano. Bătrânul grupului (înţeleptul-amaro phuro) devenea cel care făcea dreptate, în funcţie de cutumele sociale şi normele prestabilite în cadrul comunităţii. În prezent, judecată la români se mai practică în anumite grupuri tradiţionale, dar nu reprezintă o formă de justiţie paralelă cu cea a statului român. Este mai degrabă o formă de negociere între indivizii care au nevoie de un mediator credibil.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *