istorie

Elemente de cultură şi istorie a rromilor (4): În trecut, roomii robi erau împărţiţi în trei categorii

Elemente de cultură şi istorie a rromilor (4): În trecut, roomii robi erau împărţiţi în trei categorii

istorie
In functie de proprietarul de care erau dependenti, robii erau clasificati in trei categorii: robi domnesti, apartinand domnitorului si familiei sale si deveniti mai tarziu robi ai statului, robi boieresti si robi manastiresti. Proprietarii robilor aveau practic drepturi nelimitate asupra acestora, cu exceptia dreptului de a le lua viata. Robii puteau fi vanduti sau donati. Singura obligatie a proprietarilor de robi era de a asigura hrana si imbracaminte robilor care munceau pe langa curtea domnitorului, pe langa curtile boieresti sau pe langa manastiri. La inceput, domnitorul a fost unicul proprietar de robi. Prin intermediul unor donatii, numeroase manastiri au ajuns proprietare ale unui numar insemnat de robi. Tot prin donatii dar si, ulterior, prin cumparare, boierii au dobandit si ei...

Cum au ajuns ţiganii printre români (2): Ţiganii au fost robi în ţările române aproape 500 de ani

istorie
În Ardeal, documentele rămase din vremea regelui Sigismund, în anul 1423, vorbesc despre prezenţa ţiganilor în zonă. În toate ţările româneşti, ţiganii trăiau în preajma curţilor boiereşti, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, având statutul de robi. După criteriul stabilităţii, istoricii vremii i-au împărţit pe ţigani în nomazi şi sedentari. După locul în care îşi duceau viaţa şi-şi câşigau existenţa, în secolul al XIV-lea, ţiganii erau ”domneşti”, ”mănăstireşti” şi ”boiereşti”. După meseriile practicate, erau zlătari, rudari sau căldărari. Potrivit istoricilor care au analizat monografia etnică a ţiganilor, gradul ridicat de toleranţă al românilor ar fi fost motivul pentru care ţiganii şi-au găsit un loc prielnic în zonă. ”Toleranţa poporului român faţă de elementele etnic străine
Cum au ajuns ţiganii printre români (2):  Ţiganii au fost robi în ţările române aproape 500 de ani

Cum au ajuns ţiganii printre români (2): Ţiganii au fost robi în ţările române aproape 500 de ani

istorie
În Ardeal, documentele rămase din vremea regelui Sigismund, în anul 1423, vorbesc despre prezenţa ţiganilor în zonă. În toate ţările româneşti, ţiganii trăiau în preajma curţilor boiereşti, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, având statutul de robi. După criteriul stabilităţii, istoricii vremii i-au împărţit pe ţigani în nomazi şi sedentari. După locul în care îşi duceau viaţa şi-şi câşigau existenţa, în secolul al XIV-lea, ţiganii erau ”domneşti”, ”mănăstireşti” şi ”boiereşti”. După meseriile practicate, erau zlătari, rudari sau căldărari. Potrivit istoricilor care au analizat monografia etnică a ţiganilor, gradul ridicat de toleranţă al românilor ar fi fost motivul pentru care ţiganii şi-au găsit un loc prielnic în zonă. ”Toleranţa poporului român faţă de elementele etnic străine
Elemente de cultură şi istorie a rromilor (4): În trecut, roomii robi erau împărţiţi în trei categorii

Elemente de cultură şi istorie a rromilor (4): În trecut, roomii robi erau împărţiţi în trei categorii

istorie
In functie de proprietarul de care erau dependenti, robii erau clasificati in trei categorii: robi domnesti, apartinand domnitorului si familiei sale si deveniti mai tarziu robi ai statului, robi boieresti si robi manastiresti. Proprietarii robilor aveau practic drepturi nelimitate asupra acestora, cu exceptia dreptului de a le lua viata. Robii puteau fi vanduti sau donati. Singura obligatie a proprietarilor de robi era de a asigura hrana si imbracaminte robilor care munceau pe langa curtea domnitorului, pe langa curtile boieresti sau pe langa manastiri. La inceput, domnitorul a fost unicul proprietar de robi. Prin intermediul unor donatii, numeroase manastiri au ajuns proprietare ale unui numar insemnat de robi. Tot prin donatii dar si, ulterior, prin cumparare, boierii au dobandit si ei...
Tradiţii ale rromilor din spaţiul românesc (4)

Tradiţii ale rromilor din spaţiul românesc (4)

istorie
Astăzi despre rromii gabori: se deplasează cu căruţe trase de cai, cu coviltire, lăsându-şi casele închise, bătute în scânduri la geamuri şi uşi. Nici bătrânii satelor nu ştiu când s-au aşezat Gaborii la marginea acestora. Cei mai mulţi dintre Gabori sunt şi astăzi nomazi. Se deplasează cu căruţe trase de cai, cu coviltire, lăsându-şi casele închise, bătute în scânduri la geamuri şi uşi. Înainte de 1989, aici în sat se cunoşteau două comunităţi de rromi: 1. Căldărari nomazi - cei bogaţi şi cu stare bună; 2. Văiugari, muncitori zilieri şi de ocazie - partea săracă a rromilor. În sat s-au aşezat doar prelucrătorii de metale, căldărarii şi fierarii, prelucrătorii de materiale neferoase. După revoluţie, aceştia au trecut la comerţ ambulant. Din păcate, într-un sat unde sunt 20 de familii car
Elemente de istorie si cultură ale rromilor (2): De-a lungul timpului, unele bresle ale romilor şi-au creat propriul sistem de dreptate

Elemente de istorie si cultură ale rromilor (2): De-a lungul timpului, unele bresle ale romilor şi-au creat propriul sistem de dreptate

istorie
Romii căldărari reprezintă unul dintre cele mai tradiţionaliste neamuri de romi. În comunităţile tradiţionale, femeile poartă fuste lungi şi colarate, salbe de aur la gât şi monede ”Franc Iosif” în par. Este un obicei vechi, păstrat din perioada în care romii nomazi nu aveau conturi la bancă sau locuri ferite în care să-şi ţină averea, iar cel mai sigur era să o poarte cu ei tot timpul. Simbol al norocului, roşul este culoarea preferată în portul tradiţional al femeilor rome. Femeile rome şi-au conservat un stil propriu, doar cele căsătorite au obligaţia de a purta batic. Romii tradiţionali poartă pălării şi mustăţi lungi şi întotdeauna cămaşa deasupra pantalonilor. Obiceiuri tradiţionale de sărbători Jocul caprei” – în ziua de Anul Nou, tinerii romi necăsătoriţi obişnuiesc să colinde “c
Pagina de istorie: Revoluţia de la 1848 şi simbolurile sale

Pagina de istorie: Revoluţia de la 1848 şi simbolurile sale

istorie
În 9 iunie 1848 revoluţionarii munteni şi olteni au lansat Proclamaţia de la Islaz. Acest document urmărea modernizarea principatului. Printre cele mai importante prevederi erau cele referitoare la drepturile omului. Astfel, revoluţionarii doreau eliberarea robilor ţigani, adică desfiinţarea sclaviei pentru romii care erau proprietatea unor boieri, mănăstiri sau a statului. De asemenea, evreii primeau drepturi egale cu creştinii, iar ţăranii clăcaşi erau eliberaţi din ultimele legături de dependenţă faţă de foştii străpâni feudali ai pământului. Un alt principiu important al Proclamaţiei de la Islaz era sporirea autonomiei principatului aflat sub protectorat rusesc şi suzeranitate otomană. Aceste lucru însemna că nicio decizie importantă care îi privea pe români nu putea fi luată fără ac
În Evul Mediu, moldovencele erau confundate cu ţigăncile

În Evul Mediu, moldovencele erau confundate cu ţigăncile

Actualitate, istorie
Apariţia romilor pe teritoriul României este încă un fenomen demografic neclarificat pe deplin. Documentele atestă existenţa etniei în Evul Mediu pe teritoriul actual al ţării, dar nu oferă indicii privind locurile din care au venit. Specialiştii au elaborat mai multe teorii în acest sens. Romii sunt una dintre cele mai numeroase etnii de pe teritoriul actual al României. Consideraţi urmaşi ai indienilor, dar şi ultimi supravieţuitori ai armatei faraonului înecată de Moise, romii, denumiţi şi ţigani secole de-a rândul, au fost atestaţi pe teritoriul actual al României încă din vremuri voievodale. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cu exactitate cum au ajuns pe teritoriul Ţărilor Române şi mai ales când. Specialiştii au elaborat o serie de teorii privind originea romilor, ai căror urmaşi locu