Opinii

Mar212014 by RedactiaNo Comments

E D I T O R I A L : AVOCAŢII SUNT CA CIOCLII. ÎŢI IAU BANII CA SĂ TE ÎNGROAPE!

Una din meseriile cele mai rentabile, după revoluţie, a fost şi încă este, aceea de avocat. De ce? Simplu. În lipsa unei legislaţii simple, coeerente, au apărut cu milioanele (nu–i glumă) litigii. Care litigii necesită procese. Şi nu unul...Care procese au nevoie de... avocaţi! Asta nu ar fi nimic rău, dar s-au scos avocaţi, fiindcă era nevoie, pe bandă rulantă, care mai de care nepregătit. Treburile merg cam aşa: Îţi angajezi un avocat, îl plăteşti din greu, şi oficial dar şi neoficial, te bazezi pe el şi el ce face? Având prea multe procese, ori te neglijează şi pierzi, iar el “lăcrimează” pentru tine, ori avocatul negociază cu partea adversă şi te vinde. Ca pe un cârnat. Şi pierzi. Şi procesul şi banii! Uneori, ca să-i fie lui mai bine, mai târziu, se pune bine cu procurorul şi încălcâ

Feb282014 by RedactiaNo Comments

Fariseii sunt printre noi

Opinii

Existenţa omenirii este justificată la un tribunal al amărăciunii. Vom fi achitaţi cu toţii numai îmbătându-ne cu propriile noastre păcate. Putem purta povara vieţii când am scris asupra evenimentelor care se derulează repede şi dur ca într-un film prost, chiar dacă uneori, în viaţă sunt un simplu cronicar. Scriu despre persoane reale ca despre persoane de ficţiune... întâmplări mari sau mici. Sigurătatea ne învaţă că eşti singur cu Dumnezeu şi are tot interesul să verifice adevărul. Mi se pare că am fost exilat într-un ţinut incert fără legi, cu hărţuiala unor zurbagii de mahala, având legile lor, staful lor, fără altă preocupare în afara prosperităţii de clan şi trufia lor măruntă de nemernici mediocri. M-am săturat de proşti ca de mere mălăieţe. Prefer o perfuzie în locul unui dobito

Dec272013 by Alexandru DiamantNo Comments

Crăciunul puşcăriaşilor

Opinii

M-am prezentat la birouri ca un bun cetăţean (deţinut), într-o dimineaţă, când alţii de abia se trezesc şi comisiile se scoală. Pornind la drum cu idei preconcepute am fost tentat să-l cred pe director în comisie. Nu a trebuit să aduc decât 200 de hârtii în care să spună că: nu am cazier, nu am boli incurabile, nu am carii, că n-am tinichea de coadă, că nu am paraziţi intestinali şi nu am depresii şi că nu am draci pe mine. În rest, totul e normal. În timpul comisiei, şeful s-a uitat la mine ca la un tigru oligofren şi a început să-mi examineze dosarul. După îndelungi conversaţii pe penibile, mi s-a spus că nu prezint încredere ca frigiderul Arctic şi m-a amânat pentru o lună! Venindu-mi în fire ca după un oribil coşmar, comisia a găsit prin a mă pedepsi o pâlnie între rasism şi xenofobie

Oct152013 by Alexandru DiamantNo Comments

Trăind cu lupii

Opinii

O stare de disconfort perpetuă, prilej de măcinare şi frustare ani în şir, în care trăieşti cu sentimentul de a fi unicul asin la căruţă. Muncim pe rupte, dar în România, teoria dominoului nu funcţionează. Există multe feluri prin care personaje mitologice reprezintă nivelul strategiei şi indicţiile preţioase, manipulând pe oricine, ridicând minciuna la niveluri superioare. Toţi ştiu că nu este aşa, toţi se comportă pe dos (multe proaste ajung savante). În multe cazuri, spaţiul irespirabil al unei minţi bolnave, unde se întâlnesc anonime singuratice, războinice, infatuate, ca pe maidan, în care se întrec în creativitate cei care inventează înjurături şi născocesc biografii false şi întâmplări aiuritice. Perversitatea a ajuns la culmi ameţitoare. Pe de altă parte, înscenarea şi abuzul are

Sep292013 by RedactiaNo Comments

Lupii nebuni

Opinii

Mi-am argumentat părerile, m-am contrazis pentru că nu găseam formula potrivită pentru că lumea ar trebui să găsească ceva ca să acopere orice motiv, prezent şi viitor de nemulţumiri din Penitenciarul Tg. Jiu. Nici nu ştiu cum o cheamă şi nici chipul ei, dar ştiu că ea e de la Educaţie. Ne conformăm, mai mult sau mai puţin, la ce se întâmplă în jur şi probabil încercăm să ne protejăm moralul. Am încetat să nu acordăm atenţie la ce se întâmplă la scară înaltă. Nimeni nu speră că ceva se va schimba în bine, dar ne afectează direct. Întrebările incomode fac subiectul zemos pentru presă care focalizează asupra cazurilor feroce. Aşa cum mi s-a întâmplat mie pentru care am fost sancţionat degeaba. Mi-am permis să-i amintesc că am făcut o greşeală cu o evidenţiere şi s-a considerat că am depăşit

Sep212013 by Alexandru DiamantNo Comments

Aşteptându-l pe Moise

Opinii

Ideea mea este că mai toate subiectele actuale au devenit pe nesimţite un exemplu clasic al remărcii lui Simone de Beauvoir pe care se bazează feminismul. Te naşti femeie, devii femeie cu calităţi sau fără, naturale sau culturale. Încercând să aruncăm o privire sintetică bazată pe constatarea virulentă a societăţii româneşti. Dacă am suspenda sinceritatea am putea crede întotdeauna în fundamente şi idei realiste, ca în aforismele lui Emerson. Pun pariu că foarte puţini au timp valabil să accepte adevărul. Nu ştiu, dar câteodată mi se descarcă accidental, slobozind cuvinte bune în urechile epilogului. De doi ani şi ceva, de la momentul în care jurnalistul Diamant îşi face petenţa la Penitenciarul Tg. Jiu şi cine se aştepta să fie zbir şi să facă scandal în presă s-a înşelat amarnic. Iar cin

Aug62013 by Alexandru DiamantNo Comments

De ce ar trebui să-l respectăm pe colonelul Ţoc

Opinii

Scriitorul francez Leon Bloy despre care sunt date concrete că a vizitat penitenciarele din România, a putut totuşi să scrie că omul are locuri în inimă care încă nu există şi ele pătrund în suferinţă spre a face cu putinţă să existe. Prin urmare am pus totul pe seama despărţirii, dezamăgirii şi a minciunii. Înainte, marele public nu găsea nimic comic în a descrie deţinuţii. Purtătorul acestor daruri nu avea şansa teoretic de a prinde rubrica „Fapt divers” în ziarele centrale, dar astăzi, vedeţi dumneavoastră că se râde cu un amestec de invidie şi complicitate ghiduşă. Atunci când citeşti despre deţinuţi care sunt liberi prin puşcării, că fac ce vor, joacă barbut şi îşi pierd casele, neinteresându-se de familiile de acasă, dar solicită şi ameninţă să-i aducă pachet cu mâncare să se spargă

Jul152013 by RedactiaNo Comments

De veghe în lanul de mărăcini

Opinii

Existenţa omenirii este justificată la un tribunal al amărăciunii şi vor fi achitaţi cu toţii. Numai îmbătându-ne de propriile noastre păcate putem purta povara vieţii. Aş vrea să mă îngraş din plânsul omenirii. Tot ce crează omul se poate întoarce împotriva lui. O trecere cumplită de la viaţa cu care te-ai obişnuit afară la cei patru pereţi murdari şi reci ai celulei cu mirosuri infecte, absenţa libertăţii te doboară în câteva luni. Viaţa m-a împins să stau în spatele grătarelor şi să încerc să înţeleg unde am greşit. Am scris despre evenimente ce se derulează repede şi dur ca într-un film prost. Chiar dacă uneori în viaţă sunt un simplu cronicar, instinctul de prozator mă face să scriu despre persoane reale ca despre persoane de ficţiune, despre întâmplări importante sau mai puţin

Jul92013 by Alexandru DiamantNo Comments

După mine, potopul!

Opinii

Când un om este privit cu antipatie, ies în relief toate cusururile. Oricine suferă într-un spaţiu închis. Viaţa în închisoare te ajută să vezi oamenii aşa cum sunt ei. Intri răsfăţat, râzgaiat, ieşi vindecat de fasoane, nazuri şi ifose. Nu este uşor să fi un infractor. Cu toate acestea, mediul penitenciar a devenit mai prietenos. Cadrele se poartă frumos cu tine, fără să îi intereseze fapta pe care ai comis-o. Depinde de cum te comporţi pe durata pedepsei. Problema este că majoritatea deţinuţilor (tâlhari, criminali, violatori) sunt condamnaţi de instanţă, dar şi de societate. Gardienii care nu te şicanează, îţi oferă mâncare, te duc la spital şi nu văd în tine un delicvent, ci un om normal. Oricât de blând ar fi regimul şi poliţia, starea naturală a omului este de a fi liber şi d

Jul12013 by Alexandru DiamantNo Comments

Folclor autentic

Opinii

Închisoarea este destul de primitivă. Ai greşit, te eliminăm temporar sau definitiv dintre noi. Se naşte întrebarea firească dacă şi sistemul penitenciar ajută greşiţilor noştri să se îndrepte şi să devină utili societăţii. Să faci puşcărie nu este o mândrie sau o mare realizare sau vreun motiv de laudă, nici în lumea interlopă. Numai fraierii pică! Motivul omului de a alege să fie infractor nu este uşor de înţeles. Cu toate acestea, mediul penitenciar a devenit mai prietenos cu deţinuţii. Conceptul modern este că îţi ispăşeşti condamnarea, fără să se ţină cont de fapta pe care ai comis-o. Depinde cum te comporţi pe durata pedepsei. Problema este că pentru unii riscul suferinţei trebuie asumat. De fapt, pedeaspa cu închisoarea este primitivă. Chiar dacă metodele încarcerării s-au sofisti

August 2022
M	T	W	T	F	S	S
« Jul
1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30	31