istorie

Judecata ţigănească – “I rromani kriss”

Judecata ţigănească – “I rromani kriss”

istorie, Ultimele stiri, VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Un rol important în unele comunităţi de rromi în luarea unor decizii importante privind comunitatea îl avea şi „sfatul bătrânilor” format din cei mai vârstnici şi înţelepţi membri ai cetei sau grupării respective de rromi. Aceştia erau consultaţi şi decideau în problemele importante sau în judecarea unor fapte grave din interiorul comunităţii sau dintre membri ai comunităţii şi indivizi din afara ei; aceasta este „kriss rromani” sau judecată/lege ţigănească (tribunalul ţigănesc). Cu timpul s-a impus instituţia „judecăţii ţigăneşti” care constă, în principal, dintr-un „tribunal” constituit în cadrul comunităţii cu 3-5-7 persoane respectate, cu o bună reputaţie, şi care derulează şi coordonează o judecată clasică în care sund audiaţi: reclamantul, pârâtul, martorii etc. Verdictul
Povestea tristă a lui Pardalian care a rămas fără nevastă pentru că era rom

Povestea tristă a lui Pardalian care a rămas fără nevastă pentru că era rom

istorie, Reportaj, Romii in imagini
Doar unul din zece români și-ar dori ca o persoană de etnie romă să îi fie rudă. Pardalian a fost cu Maria timp de opt ani, în ciuda opoziției majore din partea familiei, care nu dorea ca fata lor „să umble cu țiganul” .În România, nu există statistici despre câte familii mixte de romi și români există, dar din experiență, mulți romi sunt respinși când intră într-o familie de români. O dovadă în acest sens este sondajul IRES comandat de „Agenția Împreună” în luna mai a acestui an, care arată că doar unul din zece români și-ar dori ca o persoană de etnie romă să îi fie rudă. Doar 15 la sută dintre noi considerăm romii „oameni ca noi”, în timp ce o mare parte cred despre ei că sunt hoți, demni de neîncredere, puși pe înșelătorii, răi și needucați. La un moment dat, cineva foarte aprop
O discuție mereu sensibilă în societatea românească: de ce „țigani” e jignitor și omenește ar fi să spunem „romi”

O discuție mereu sensibilă în societatea românească: de ce „țigani” e jignitor și omenește ar fi să spunem „romi”

Eveniment, istorie, Reportaj, Romii in imagini
Despre țigani, în spațiul românesc, nu poate exista nimic bun. „Țiganul” generic este produsul imaginarului nostru pentru a desemna o categorie inferioară de oameni. Unii, identificați ca atare, după o lungă istorie de asimilare și resemnați etnic și social, acceptă termenul ca fiind firesc. Alții, din lipsa unei educații adecvate despre societatea românească, nu au resursele necesare pentru a cunoaște originea și semnificația acestui exonim – nume de grup, dar îl folosesc ca pe o moștenire culturală autohtonă, deci importantă.Și, da, este importantă această moștenire culturală, căci reprezintă o ancoră istorică în secolul al XIV-lea, atunci când oamenii erau împărțiți în categorii sociale, ultimii în această ierarhie fiind robii (sclavii), chiar sub șerbi (țăranii legați de glie).  În fo
Au fost momente în liceu când am simțit că trebuie să muncesc de două ori ca să pot fi luată în serios”. Povestea unei tinere rome care de la 14 ani este voluntar într-o comunitate de romi

Au fost momente în liceu când am simțit că trebuie să muncesc de două ori ca să pot fi luată în serios”. Povestea unei tinere rome care de la 14 ani este voluntar într-o comunitate de romi

Cultura, Despre noi, istorie, Social
Alexandra Ciornea are 21 de ani, e studentă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din București și este voluntar la o asociație înființată în 2002 care sprijină comunitățile vulnerabile. În fiecare weekend, face naveta într-o comunitate de romi din județul Brăila, pentru a-i ajuta pe cei nevoiași. A ajuns prima dată acolo când avea 14 ani. „A, ai venit la pocăiți, să te ajute pocăiții... ” „Aveam 14 ani când am ajuns pentru prima dată în Combinat, o comunitate vulnerabilă de romi din județul Brăila. Cum abia începusem să fiu voluntară la Damaris-Tina, un ONG înființat de tata, mi-am luat misiunea ca împreună cu sora mea să mergem să ajutăm copiii din localitate.La primele noastre vizite, oamenii erau suspicioși și credeau că vrem să le facem rău, că doar mergem să-i vizit
Holocaustul din România – în benzi desenate realizate de elevi”. Expoziţii şi dezbateri la Ploieşti şi Botoşani

Holocaustul din România – în benzi desenate realizate de elevi”. Expoziţii şi dezbateri la Ploieşti şi Botoşani

Cultura, Dezvaluiri, istorie
Două expoziţii de bandă desenată realizate în cadrul unui proiect dedicat cunoaşterii Holocaustului din România vor fi inaugurate joi şi sâmbătă la Ploieşti, respectiv Botoşani. Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, Freedom House şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cele două expoziţii sunt parte a unui proiect care de derulează încă din decembrie 2022. „Imagini din trecut. Holocaustul din România” este un proiect care ne apropie de experienţele trăite de evrei şi romi în perioada Holocaustului din România şi ne prezintă o istorie diferită a comunităţilor în care locuim; o istorie a celor persecutaţi, deportaţi, exterminaţi pentru că au fost/s-au născut altfel, transmit organizatorii. Potrivit acestora, evenimen
 Inspectoarea controversată, a cărei numire în funcţie a dus la un scandal naţional: „Copiii îmi spun doamna păpuşă“

 Inspectoarea controversată, a cărei numire în funcţie a dus la un scandal naţional: „Copiii îmi spun doamna păpuşă“

Eveniment, istorie, Reportaj
Violeta Varga, fostul inspector pentru educaţie permanentă de la Inspectoratul Şcolar Arad, care a demisionat din funcţie după ce imaginile postate pe pagina sa de Facebook „au explodat“ pe internet, a acordat un interviul ziarului „Adevărul“. „Adevărul“: Cum aţi ajuns să fiţi numită inspector pentru educaţie permanentă în cadrul Inspectoratului Şcolar Arad? Violeta Varga: Pe data de 18 septembrie mi-am aplicat scrisoarea de intenţie, la care mi-am ataşat CV-ul, fiind singura candidată pe postul de inspector pentru educaţie permanentă de la Inspectoratul Şcolar Arad. Alături de mine au depus şi colegi de ai mei, pe celelalte specialităţi. În urma CV-ului trimis la minister şi a scrisorii de intenţie, am primit avizul favorabil pe o perioadă determinată, până la organizarea c
O poveste din Ferentari – Ramona nu îți fură portofelul, ci chiar îți dă bani. „Probabil că, dacă aș fi fost ținută în puf, nu aș fi ajuns astăzi aici”

O poveste din Ferentari – Ramona nu îți fură portofelul, ci chiar îți dă bani. „Probabil că, dacă aș fi fost ținută în puf, nu aș fi ajuns astăzi aici”

istorie, Romii in imagini, VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Ramona Tudorache are 35 de ani, este o femeie de etnie romă tânără și frumoasă, directoarea unei sucursale bancare din București, care iubește să lucreze cu oamenii. Ramona nu „îți fură" portofelul, ci are grijă de banii tai. La început, era doar o fetiță care creștea în Piața Progresul, Ferentari, alături de mama, pisica lor Moantzy și cățelușa lor Maxima. Când mă gândesc la prietenia mea cu Ramona, am mereu în minte melodia asta, iar interviul pe care i l-am luat m-a făcut să o cunosc (și să o iubesc) și mai mult. Uneori, când mă gândesc la oamenii dragi din viața mea, îi văd ca într-o poveste. Pe Ramona Isabela Amalia Cristina Tudorache mi-o închipui ca pe o supereroină. Nume de cod, Super Ramon. Supereroina asta workaholică era directoare la o sucursală de bancă și avea trei su
Paştele Blajinilor este una dintre sărbătorile ţinute cu sfinţenie de către comunitatea de romi

Paştele Blajinilor este una dintre sărbătorile ţinute cu sfinţenie de către comunitatea de romi

Eveniment, istorie, Social
Paştele Blajinilor, o sărbătoare de tradiţie care are loc în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână după Învierea Domnului, a fost marcat cu grătare încinse şi mese îmbelşugate în Cimitirul „Sfântul Gheorghe” din Buzău. Paştele Blajinilor este una dintre sărbătorile ţinute cu sfinţenie de către comunitatea de romi, iar cel cunoscut ca „regele Rifean”, unul dintre foştii lideri ai „clanului” Măcelaru, decedat în urmă cu câţiva ani, a fost pomenit cu mare fast. Încă de la primele ore ale dimineţii, pe aleile dintre morminte au fost întinse corturi care adăposteau mese îmbelşugate, cu bucatele alese şi băuturi fine. Micii şi fripturile fumegau pe grătarele încinse iar preoţii rosteau rugăciuni la căpătâiul morţilor. În fiecare an venim aici să putem să împărţim de Paştele Blaj
Diaspora, istorie
CEDO îi cere Ungariei să pună capăt segregării şcolare Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Ungaria într-un caz de discriminare şcolară a unui tânăr rom Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care joi a condamnat Ungaria într-un caz de discriminare şcolară a unui tânăr rom, i-a cerut Budapestei să aplice o politică care să ”pună capăt segregării şcolare”, relatează France Presse. ”Statul ungar trebuie să adopte măsuri pentru a garanta elaborarea unei politici destinate încetării segregării sociale”, indică CEDO într-un comunicat. CEDO invocă articolul 46 al Convenţiei europene privind drepturile omului. Acest articol ”se aplică oricărei decizii în care Curtea a constatat o încălcare a Convenţiei”. În 2015, un raport al Comisiei europene co
Ciprian Demeter: ”Martie negru” sau cruntele conflicte interetnice din Transilvania

Ciprian Demeter: ”Martie negru” sau cruntele conflicte interetnice din Transilvania

Actualitate, istorie
Acțiuni ale serviciului maghiar de informații pe teritoriul românesc au avut loc și înainte de 1989, serviciu care a rămas până astăzi subordonat serviciilor de informaţii ruseşti, şefii serviciilor maghiare fiind şcoliţi la Moscova. Încă de la începutul revoluției române din 1989, la data de 20 decembrie 1989, a fost creat UDMR, în casa lui Domokos Geza din București, ulterior acesta devenind și primul președinte al uniunii. În gara de Vest din Budapesta, pe zidul nord-vestic al gării este încastrată o placă memorială pe care se poate citi: Béla Puczi (1948-2009) împreună cu alții a apărat demonstranții maghiari de masele pregătite de linșaj. Târgu Mureș 1990. „Maghiari, nu vă temeți, sunt aici țiganii!”. Acest rom de etnie maghiară, Béla Puczi, împreună cu un grup de romi, a in