Romii in imagini

Am auzit mereu în comunitatea mea din Mizil: „Dikta, mandro kai si, penes che si gadji!” (Ia uite ce frumoasă e,  zici că e româncă!)” Deși fac parte dintr-o comunitate de romi marginalizată din Mizil, am totuși culoarea pielii albă. De cele mai multe ori trec ca ”gadjie” (ne-romă). Am prietene rome care vara nu vor să stea la soare ca să nu se bronzeze sau care își cumpără creme ”de albit”.  Cred că trebuie să vorbesc mai mult despre privilegiul pielii albe. Georgiana Lincan are 24 de ani și de 6 ani lucrează în cadrul Asociației E-Romnja, un ONG care se ocupă de promovarea drepturilor femeilor rome. Sunt romă  din comunitatea ”tradițională” de romi din Mizil, am crescut cu bunica mea de când aveam 6 luni și am fost întreținută până la vârsta de 18 ani din pensia celor doi unchi cu diza...

M-am născut într-un oraș aflat în sud-estul țării, pe malul stîng al Borcei. Treci Dunărea cu bacul și ajungi la granița cu bulgarii, după cum repede ajungi și la Marea Neagră, așadar orașul nu te „sugrumă“, nu te ține sufocat – în ciuda prafului –, pentru că se deschide înspre toate zările. Asta o fi fost motivul pentru care o fi adunat, generos, multe nații, mulți aventurieri și mulți dezmoșteniți ai sorții. Urechea copilului din mine a înregistrat că în oraș trăiau români, țînțari (sau machidoni, ei bine, îmi amintesc că noi, copiii, ignoram cu superbie faptul că termenii arătau denumiri ale aromânilor, habar n-aveam că eram aceeași nație), greci, armeni, turci, țigani, bulgari, lipoveni etc. Noi, copiii, ne jucam în devălmășie, nu a contat niciodată cu cine, dacă te jucai, te jucai și...

Gala Aniversară „10 ani de Voce”, un eveniment emoționant și plin de recunoștință, organizat cu sprijinul Asociația Partida Romilor Pro-Europa, şi-a decernat premiile. În cadrul galei au fost premiați specialiștii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din întreaga țară, precum și reprezentanții ONG-urilor care, prin implicare, profesionalism și dedicare, au contribuit la bunăstarea copiilor și tinerilor instituționalizați. Preşedintele APRPE, Nicolae Păun a fost nominalizat și premiat pentru implicarea activă și susținerea constantă acordată proiectelor dedicate copiilor și tinerilor aflați în dificultate.

Necula lansează Guvernului și societății românești o provocare istorică: finalizarea procesului de emancipare al romilor început în urmă cu mai bine de 150 de ani. O decizie ce ar putea rezolva criza forței de muncă din România și ar aduce beneficii de miliarde de euro anual, crede acesta, invocând rapoarte internaționale.Au ieșit la suprafață toate prejudecățile despre romi, rasismul a zburdat liber în mediul online și chiar și pe principalele posturi de televiziune și, pe de altă parte, am asistat la situații economice dramatice, cu persoane care trebuiau să rămână izolate fără nici o alternativă de hrană sau acces la apă. Și, din păcate, toate politicile publice pentru romi, încă de la dezrobirea acestora, au reflectat dorințele majoritarilor privind soarta acestei minorități. Nu s-a...

arată cel mai recent sondaj al

Romii continuă să sufere din cauza discriminării și prejudecăților manifestate, răspândite și perpetuate în societatea moldovenească. Legislația națională protejează grupurile etnice, inclusiv pe romi, de crime motivate de prejudecată, iar reprezentanții acestora apelează tot mai des la poliție și instanța de judecată pentru a-și face dreptate. Pentru a schimba percepția negativă față de romi și a-i integra mai bine în societate, apărătorii drepturilor omului le recomandă autorităților să-i implice mai des în acțiuni și discuții culturale comune cu alte etnii, dar și cu reprezentanții națiunii titulare.  Manifestările de rasism față de romi, care sunt cele mai frecvente în societatea moldovenească, au la origine percepția, și stereotipurile că ei reprezintă o națiune inferioară, su...

Manon Duret, ziaristă franceză de origine romă, licenţiată în istorie, a realizat un reportaj pentru cotidianul francez Journal International, publicat marţi pe pagina sa online, despre romii din Lyon originari din România, în legătură cu motivele plecării lor. Se vorbeşte mult (poate prea mult?) despre imigranţii din estul Europei care vin în Franţa, îndeosebi romi. De ce îşi părăsesc ei ţara, într-un moment în care condiţiile de viaţă din Franţa sunt departe de a fi bune pentru marea majoritatea dintre ei? Şi de ce continuă să vină, în pofida expulzărilor mediatizate? Sunt întrebări adresate majorităţii celor care migrează de pe toate continentele, celor care se dezrădăcinează în speranţa unei vieţi mai bune şi găsesc condiţii grele de viaţă în ţări nu tocmai fericite să-i primească. ...