Romii in imagini

Limba romani(numită și rromani sau rromă, în lucrări mai vechi, țigănească; autonim: romani ćhib) este limba vorbită de romi. Face parte din grupul indic, ramura indo-ariană a limbilor indo-europene. Cu cca. 5–6 milioane de vorbitori, este utilizată în țări de pe toate continentele, cei mai mulți în estul Europei. Limba este similară cu alte limbi din nordul Indiei (în special punjaba), regiune de unde se presupune că provin romii. Unii consideră că limba rromă este un grup de dialecte, în timp ce alții cred că există mai multe limbi rrome înrudite. Potrivit publicației Ethnologue, șapte varietăți de romani sunt suficient de divergente pentru a fi considerate limbi de sine stătătoare. Cele mai mari dintre acestea sunt rroma vlax (peste 500.000 de vorbitori), rroma balcanică (în jur de 6...

Marți seară, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, a avut loc premiera mondială a filmului „Eu contez” („I Matter”), care a fost regizat de actrița Alina Șerban, artistă romă care își asumă cu mândrie identitatea etnică. Alina Șerban este singura actriță și regizoare din România invitată anul acesta cu filmul său să participe la acest prestigios festival de film. Cei 16 copii și tineri actori de la Casa Iosif și Casa Sara, care apar în filmul Alinei Șerban, au fost ajutați de către Asociația Partida Romilor Pro-Europa să fie alături de artistă la Veneția, pe covorul roșu, la premiera mondială a acestui film. În acest fel, cei 16 copii au putut trăi alături de echipa filmului momentele unice ale premierei mondiale ale acestei pelicule. „Acest film nu ar fi fost posibil fă...

Mare dreptate avea Ion Budai Deleanu, autorul textului "Ţiganiada". Neamul ţigănesc nu ratează nicio ocazie să arate că principala lui îndeletnicire e "cetera şi cântările". “Să iubim! că tâmpul acuş’ trece,/Iar zilele noastre s-împuţină:/ Mai bine-i în amor a le petrece,/Să nu ne-apuce vârsta bătrână/Cu tusa şi cu durere de-oase/Sau cu mădulări neputincioase!(…) L”a cântări de ceteră ş-în horă/ Să jucăm în giur, mână de mână, Tot frăţiorul ţiind o soră/ Spre care sâmte dragoste lină,/ Şi să strigăm toţi cu bucurie:/ Viie zieu-Amor! Amor să viie!” Versurile fac parte din Cântul III al “Ţiganiadei” şi, cu sau fără voia noastră, arată spiritul în care trăiesc aceşti oameni care nu pot sta locului când cetera cântă. Aşa că s-au strâns cu mic şi mare, şi-au admirat pirandele cu poalele-n...

Dorin Cioabă, cunoscut ca Regele Internațional al Romilor, se pregătește să lanseze noua monedă a romilor, intitulată „love romane”, iar valoarea acesteia va fi raportată la depozitul de aur pe care Cioabă dorește să îl strângă. Ne așteptăm ca moneda să devină tot mai valoroasă, deoarece va fi untilizată de întreaga comunitate”, afirmă Cioabă. Mai mult, acesta plănuiește și înființarea unei unei „Bănci Internaționale a Romilor – Love Romane Bank”, care va fi destinată dezvoltării unor instrumente financiare pentru comunitățile rome, transmite regele romilor printr-un comunicat de presă. Aceste propuneri, precum și inițiativa de înființare a propriului stat al romilor care să beneficieze de recunoaștere internațională, vor fi dezbătute în cadrul găzdui Congresului Internațio...

În municipiul Iași și în zonele învecinate trăiesc mai multe grupuri de romi, fiecare cu o identitate culturală distinctă, tradiții transmise din generație în generație și cu grade diferite de integrare în societatea majoritară. Potrivit lui Sebastian Feraru, președintele Asociației Romilor din Iași (AURr), orașul se remarcă printr-o diversitate etnică rar întâlnită în alte regiuni ale României. Printre cele mai importante grupuri rome din Iași se numără Căldărarii, Bădănarii (cunoscuți și sub denumirea de Pletoși), Ursarii, Ciubotarii, Zăvragiii, Răcarii, Castalii și Lingurarii. Lor li se adaugă romi care vorbesc sau nu limba romani, precum și familii mai asimilate cultural, descrise ca fiind „mai romanizate”. „Fiecare grup are propriile tradiții, reguli și porturi. De exemplu, ...

Autorii studiului vorbesc de rasism, antiţiganism şi discriminare. 40 la sută dintre cei chestionaţi spun că le sunt discriminaţi copiii, inclusiv în timpul orelor de şcoală, de către cadrele didactice şi colegi. Două treimi se simt ei înşişi discriminaţi din cauza etniei căreia îi aparţin - şi în sistemul de învăţământ. În cazurile în care nu au fost discriminaţi de profesori, rezultatele lor au fost net mai bune. Manja Schuecker-Weiss, una din participantele la actualul studiu, de etnie sinti, confirmă concluzia. Pentru DW, ea a povestit de mama unui elev, care, purtând un nume german, a fost tratată la telefon absolut normal. Când ea şi soţul - ambii cu părul negru şi pielea mai închisă la culoare - au ajuns la şcoală, situaţia s-a schimbat. Dintr-o dată li s-a spus că băiatul trebui...

Prima atestare a sclaviei romilor în România datează din 1385, printr-un act de donație către mănăstirea Tismana. Din Evul Mediu și până în 1856, romii au fost proprietăți ale domnitorilor, bisericii și boierilor. Au fost vânduți, dați de pomană, înșirați în liste de zestre sau lăsați moștenire. Ce urme au lăsat cei aproape 500 de ani de sclavie în Țările Române…. a vrut să afle reporterul DoR Ana Maria Ciobanu. A intervievat timp de un an cercetători, activiști și artiști romi. A vorbit cu ei despre sclavie și despre modul în care efectele acesteia se resimt și azi.

Am auzit mereu în comunitatea mea din Mizil: „Dikta, mandro kai si, penes che si gadji!” (Ia uite ce frumoasă e,  zici că e româncă!)” Deși fac parte dintr-o comunitate de romi marginalizată din Mizil, am totuși culoarea pielii albă. De cele mai multe ori trec ca ”gadjie” (ne-romă). Am prietene rome care vara nu vor să stea la soare ca să nu se bronzeze sau care își cumpără creme ”de albit”.  Cred că trebuie să vorbesc mai mult despre privilegiul pielii albe. Georgiana Lincan are 24 de ani și de 6 ani lucrează în cadrul Asociației E-Romnja, un ONG care se ocupă de promovarea drepturilor femeilor rome. Sunt romă  din comunitatea ”tradițională” de romi din Mizil, am crescut cu bunica mea de când aveam 6 luni și am fost întreținută până la vârsta de 18 ani din pensia celor doi unchi cu diza...

M-am născut într-un oraș aflat în sud-estul țării, pe malul stîng al Borcei. Treci Dunărea cu bacul și ajungi la granița cu bulgarii, după cum repede ajungi și la Marea Neagră, așadar orașul nu te „sugrumă“, nu te ține sufocat – în ciuda prafului –, pentru că se deschide înspre toate zările. Asta o fi fost motivul pentru care o fi adunat, generos, multe nații, mulți aventurieri și mulți dezmoșteniți ai sorții. Urechea copilului din mine a înregistrat că în oraș trăiau români, țînțari (sau machidoni, ei bine, îmi amintesc că noi, copiii, ignoram cu superbie faptul că termenii arătau denumiri ale aromânilor, habar n-aveam că eram aceeași nație), greci, armeni, turci, țigani, bulgari, lipoveni etc. Noi, copiii, ne jucam în devălmășie, nu a contat niciodată cu cine, dacă te jucai, te jucai și...

Gala Aniversară „10 ani de Voce”, un eveniment emoționant și plin de recunoștință, organizat cu sprijinul Asociația Partida Romilor Pro-Europa, şi-a decernat premiile. În cadrul galei au fost premiați specialiștii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din întreaga țară, precum și reprezentanții ONG-urilor care, prin implicare, profesionalism și dedicare, au contribuit la bunăstarea copiilor și tinerilor instituționalizați. Preşedintele APRPE, Nicolae Păun a fost nominalizat și premiat pentru implicarea activă și susținerea constantă acordată proiectelor dedicate copiilor și tinerilor aflați în dificultate.