Shadow

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN

Să vorbim despre „locurile pentru romi”, pe care mulți le consideră incorecte. Iată ce paradox ascunde admiterea la facultate

Să vorbim despre „locurile pentru romi”, pe care mulți le consideră incorecte. Iată ce paradox ascunde admiterea la facultate

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor). Acest discurs, repetat ani la rând, a produs o percepție colectivă puternică, greu de dezrădăcinat. Numai că realitatea, la 30 de ani de la inițierea lor, începe să ofere rezultatele factuale pentru a demonstra succesul lor. Datele recente din admiterea din aceste zile (iulie 2026), la una dintre cele mai importante universități vocaționale din România, sunt revelatoare: 105 candidați pe 81 de locuri la...
Tiganii rad, maghiarii plang, romanii… pe cale de disparitie

Tiganii rad, maghiarii plang, romanii… pe cale de disparitie

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Romanii, mai putini cu 4,9% La data recensamantului, populatia stabila era de aproximativ 21,7 milioane. Numarul romanilor este cu 4,9% mai mic decat in 1992, iar al minoritatilor cu 4,7%. Conform recensamantului, populatia de la sate a crescut cu aproape doua procente, atingand peste 47,3%, in timp ce in tarile dezvoltate nu depaseste 10 procente. Populatia a crescut doar in zonele Ilfov si Iasi. In Bucuresti, ponderea romanilor este de 97%, in timp ce populatia maghiara atinge cote ridicate in Harghita (84%), Covasna (73%), Mures, Satu Mare, Bihor si Salaj (intre 20 si 40 la suta). Ni se imputineaza maghiarii si ni se inmultesc tiganii Datele statistice arata ca minoritatile nationale reprezinta 10,5% din populatie, in cifre reale 2,2 milioane de persoane. Numarul maghi...
Destinul tragic al lui Cirikli, copilul țigan, încercat de Ghil-Thagar – basm

Destinul tragic al lui Cirikli, copilul țigan, încercat de Ghil-Thagar – basm

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Formula a fost odată ne introduce în lumea irealului, făcând cunoștință cu micul copil, căruia i se ghicește și i se prevestește talentul de mânuitor al cântecului. Formula mediană are rolul de a întreține suspansul și de a face trecerea, prin înlănțuire, prezentând episoadele în ordine cronologică, iar formula finală readuce ascultătorul în lumea realului, finalul fiind unul fericit. Povestea prezintă neamul țigănesc luat în robie, unde se remarcă de la început din neamul lor un copil talentat care este însoțit de ghinion la tot pasul, cu toate că divinitatea, aici reprezentată de Ghil Thagar apare în momentele de răscruce ale personajului, dându-i sfaturile și sprijinindu-l, treptat, pe măsură ce acțiunea înaintează. Basmul acesta are și o morală indusă, astfel încât ascultătoru...
Eu contez” („I Matter”), debutul în lungmetraj al regizoarei Alina Șerban, va avea premiera mondială în cadrul competiției Venice Spotlight,

Eu contez” („I Matter”), debutul în lungmetraj al regizoarei Alina Șerban, va avea premiera mondială în cadrul competiției Venice Spotlight,

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Venice Spotlight, dedicată filmelor de public, la cea de-a 83-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția. Alina Șerban devine prima regizoare de film romă din România și una dintre puținele regizoare rome din lume. „Eu contez” este selectat alături de alte șapte titluri în secțiunea Spotlight, dedicată filmelor de public, caracterizate prin inovație și creativitate în modul în care relaționează cu acesta. Filmul concurează pentru Premiul Publicului oferit de Armani Beauty și Premiul Luigi de Laurentiis pentru Cel mai Bun Debut acordat de un juriu internațional. Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea f...
Personalităţi rome din spaţiul geografic românesc

Personalităţi rome din spaţiul geografic românesc

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
După cum se ştie, de-a lungul vremii , au activat în contextul românesc, o serie de personalităţi ale vieţii istorice, sociale, ştiinţifice, culturale şi artistice din rândul romilor, ca de pildă: domnitorul Ştefan Răzvan, cărturarii Ion Budai Deleanu, Petru Maior , Anton Pann , dr. Victor Babeş , scriitorul Gheorghe Lăzurică-Lăzureanu , actorul Ştefan Bănică , violoniştii Grigoraş Dinicu , Ion Voicu, Ştefan Ruha , vestiţi lăutari şi instrumentişti, ca Barbu Lăutaru [Vasile Barbu], Petre Creţul Solcan, Cristache Ciolac, George Boulanger [Vasile Pantazi], Sava Pădureanu, Angheluş Dinicu, Fănică Luca , Damian Luca, Florea Cioacă, Toni Iordache, Fărămiţă Lambru, Ilie Udilă, Marcel Budală, Ion Onoriu, Ionel Budişteanu, Ion Drăgoi, Nicuşor şi Victor Predescu, Nicu Stănescu, Alexandru Ţitruş, Io...
Pădure Cristian, rrom din comunitatea tradițională de argintari,

Pădure Cristian, rrom din comunitatea tradițională de argintari,

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
AJUNS SECRETAR DE STAT LA MINISTERU INVATAMNTULUI Cu Doctorat la Sorbonne - lect. univ Facultate de Limbi și Literaturi Straine UB. și Consilier în cadrul DGMD a Ministerului Educației. Pădure Cristian, rrom din comunitatea tradițională de argintari, cu doctorat la Sorbonne - lect. univ Facultate de Limbi și Literaturi Straine UB. și Consilier în cadrul DGMD a Ministerului Educației. Program doctoral - Langues, littératures et civilisations dumondeInalco - Sorbonne Paris City, Paris (Franţa) 2011–2013 Master Managementul și Evaluarea Organizațiilor și Programelor EducaționaleFacultatea de Psihologie și Stiințe ale Educației, București (România)2010–2012 Master Traducerea Textului Literar Contemporan în limbarromani Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,...
Care este animalul de care romii se tem cel mai tare

Care este animalul de care romii se tem cel mai tare

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Lorena și Irina Stănescu, surorile rrome care au uimit jurații de la Imperiul Leilor, au dezvăluit care este animalul de care rromii se feresc. Animalul buclucaș dezvăluit de Lorena și Irina Stănescu Cele două surori au fost invitate la un podcast, acolo unde au povestit că rromii se feresc de iepuri. Mai exact îi numesc șoșoi și orice are legătură cu aceste animăluțe este cosiderat ca fiind de speriat. Fuge norocul omului cum fuge iepurele, așa se spune la noi. De asta se puneau la mașini când erau mai puține, se puneau codiție de iepure să nu le fure țiganii (n.r.râde)”, a spus Lorena Stănescu. Haina de blană de iepure mutată cu coada de mop Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Lorena Stănescu a povestit că a adus ”șoșoiul” Și mă duc la o doamnă, care are&...
Kilograme de aur, etalate de romii veniți

Kilograme de aur, etalate de romii veniți

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Cele sfinte cu cele sfinte, cele lumești cu cele lumești… Cam așa sună o zicală veche după care romii veniți în aceste zile la Iași se ghidează. Din toate colțurile țării, romii cu frică de Dumnezeu au venit să se închine la racla Sfintei Parascheva, dar nu oricum. Au pus pe ei cele mai spectaculoase haine, și-au umplut mâinile de inele și brățări, iar în jurul gâtului și-au înfășurat cele mai mari și mai grele salbe, kilograme de aur strălucind Nici hainele cu care s-au îmbrăcat romii veniți la Iași nu sunt de lepădat. Bărbații au geci de piele, iar femeile, haine de blană. În picioare, pirandele poartă încă sandale, iar bărbații, pantofi de lac. Fie că au venit din Galați, Buzău sau chiar din județ pentru a se ruga la Cuvioasa Parascheva, cu toții s-au pozat și au transmis energie ...
Povestea emoţionantă a fetiței care a primit Golden Buzz la „Românii au talent”. „Unii colegi sar cu coarda și eu mă uit la ei”

Povestea emoţionantă a fetiței care a primit Golden Buzz la „Românii au talent”. „Unii colegi sar cu coarda și eu mă uit la ei”

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Emoţii puternice la emisiunea „Românii au talent” de vineri seară nu doar pentru concurenţii, ci şi pentru juriul impresionat de Sara Hanţ, o copilă de doar 10 ani, care a primit Golden Buzz. Sara Hanț are doar 10 ani, dar viața ei a fost o luptă continuă. O luptă pe care o duce cu zâmbetul pe buze și pe care a ales să o transforme în artă, mărturisind că atunci când cântă se simte cea mai fericită. Sara Hanț nu este doar o fetiță talentată. Este o supraviețuitoare, o luptătoare, iar povestea sa de viaţă este extrem de emoţionantă. „Când m-am născut, eram moartă. La a patra resuscitare am revenit la viață”, a mărturisit fetița cu o sinceritate care le-a tăiat respirația celor din sală. Numai că, din cauza acţiunilor de resuscitare, copila a rămas cu o pareză plexbrahială la mâna stân...
Romii de ieri și de azi – Tradiții și cântec

Romii de ieri și de azi – Tradiții și cântec

VOCEA PATRIOTULUI ȚIGAN
Evenimentul va avea loc pe 09-09-2026, miercuri, ora 18, Sala ”Luceafărul”, București-Universitate. Asociația „Povestea Vieții Mele” are onoarea de a organiza evenimentul cultural-artistic „Romii de ieri și de azi – tradiții și cântec”, un proiect dedicat promovării patrimoniului cultural rom, valorilor identitare și dialcultural. Manifestarea își propune să ofere publicului o incursiune amplă în istoria, tradițiile și evoluția comunității rome, de la originile sale până în contemporaneitate. Prin prezentări, mărturii și dezbateri, segmentul cultural al evenimentului va realiza o adevărată radiografie a vieții romilor de-a lungul timpului, evidențiind contribuția acestora la patrimoniul cultural românesc și european, precum și provocările și transformările prin care comunitatea a tre...