Îl cunosc de multă vreme pe Călin Diamant. În timp, acesta mi- a demonstrat mie (nu contează ce cred alţii) că are o calitate greu de găsit la mulţi semeni de-ai noştri într-o vreme în carfe se pare că a devenit un lait-motiv ideea că fiecare e pentru el. Are suflet mare.
De curând, Călin Dioamant a mai demonstrat încă ceva: că e şi bun organizator. Cuvîntul, sau exprimarea par pompoase. Nu e deloc aşa. A fost Ziua toleranţei. A fost sărbătorită şi la Vâlcea. A fost o manifestare de anvergură la care au fost şi eu prezent. În Sala mare a Consiliului Judeţean. Organizator, Călin Diamant (ruda mea cea bogată, aşa cum ne spunewm noi de mult timp) şi Partida Romilor – Vâlcea.
Sincer, aveam sentimentul că va fi un bluf toată această acţiune pusă la cale de Diamant cu vreo două săptămâni în urmă. A fost, însă, un semn că autorităţile uită (voit sau nu) să conjuge sau, mai grav, să accepte cuvântul toleranţă. Au lipsit cu desăvârşire de la acest eveniment, deşi fusesră rugaţi să vină chiar în ziua în care evenimentul a avut loc.
Au fost tineri din diferite ţări, care fac voluntariat în România. AS fost o trupa de dansuri tradiţionale, venită tocmai de la Tg. Mureş. Au fost copii veniţi din oraşul copilăriei mele, Horezu. Toate astea au dat culoare şi bună dispoziţie, demonstrând că atunci când se vrea, se poate face ceva frumos, cu bun gust, cu sau fără implicarea, chiar dacă la nivelul discursurilor scurte, a unora sau altora Dincolo de ceea ce se vrea a fi o zi recunoscută şi chiar iniţiată pe plan mondial, Ziua Toleranţei, la Vâlcea, cu acest prilej au ieşit în evidenţă două lucruri. Pe de o parte nepăsarea autorităţilor, care nu contenesc să arate cu degetul, acuzator, atunci când un tânăr rrom „iese în decor”, uitând, însă, să „trateze” cauza pentru a diminua efectul. Pe de altă parte, spiritul organizatoric al lui Diamant, care şi cu acest prilej a făcut bici şi chiar a pocnit.