La începutul anilor ’90, un finanţator vizionar, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, şi iniţiativa unor studente de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj Napoca (Laura Budiu, Burda Codruţa, Reprezentări sociale cu privire la populaţia de romi, Press Monitor, Agenţia de monitorizare a presei, 1996-1997) au făcut posibilă explorarea reprezentării romilor în presa anilor 1990-1993. Aproape toate publicaţiile analizate prezentau romii ca actori ai unor acţiuni cu semnificaţie negativă într-o proporţie covîrşitoare – peste 90%. Interesul tot mai mare al presei pentru problemele legate de romi era în concordanţă cu un fenomen social dramatic care a fost ca-rac-teristic primilor ani de după 1989: pogromurile declanşate în mai multe localităţi de populaţia non-romă (români şi maghiari) împotriva comunităţilor de romi (fenomen analizat de activistul Istvan Haller, care a documentat 15 astfel de conflicte). Cum arătau romii prezentaţi de presă pe această scenă însîngerată? Analiza discursului din publicaţii arată cam aşa: substantive şi adjective frecvent asociate cu romii: „ arme (cuţite, furci, topoare, baionete, săbii, pietre, bîte, ciomege, răngi, sape, pistoale, sticle, spray-uri lacrimogene), coloraţi (bruneţi, negri, oacheşi, tuciurii), furt, tîlhărie (jaf), ucigaşi (asasini, criminali), bandă (haită, gaşcă, hoardă), beţi (beţivi), crimă (omor), închisoare (condamnare), violenţă (agresiune)“. Mult mai rar (una-două apariţii) erau asociate şi cuvinte cu conotaţii pozitive: „virtuozitate, fantezie, patimă, purtătorii folclorului“. Verbele cel mai frecvent apărute în articolele referitoare la romi au fost: „lovesc (bat), ucid (omoară), atacă, ameninţă, terorizează (înspăimîntă), agresează (molestează) sau tîlhăresc (jefuiesc)“.
În primul deceniu de la Revoluţia din 1989, presa scrisă a fost principalul promotor şi vehicul al stereotipurilor negative despre etnia romă. Piaţa televiziunilor era, încă, într-o formă incipientă. Două televiziuni comerciale şi postul public de televiziune ocupau cvasiintegral audienţa la nivel naţional.