EURACTIV.ro organizează luni, 28 iunie 2021, stakeholders workshop intitulat ”România – Incluziune Etnică și Rasială”, în parteneriat cu Consiliul Național de Combatere a Discriminării.
Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului MINDSET, co-finanțat de DG JUST, prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene (REC).
Provocarea workshopului o reprezintă studiul realizat în această primăvară, de EURACTIV.com, privind nevoile organismelor de egalitate și ale organizațiilor societății civile, din trei state europene, Italia, România și Suedia.
Stakeholders workshop facilitează dezbaterea privind efectul mesajelor și acțiunilor rasiste, antietnice și xenofobe în ultimii ani, știrile privind fenomenul migrației dinspre și spre România, capacitatea asociațiilor de a promova și proteja drepturile minorităților etnice și ale refugiaților, și capacitatea CNCD de a face față dinamicii formelor de discriminare etnică și rasială în România, stat membru UE.
Csaba ASZTALOS, președinte, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD):
– legislația antidiscriminare: nu avem vreo limitare în aplicarea ei și în cazul refugiaților, dar până în acest moment nu am avut plângeri, posibil ca refugiații să nu știe că avem legislație, încă nu am testat legislația și instanțele pe problematica aceasta, dacă va crește dinamica refugiaților în România, atunci și rolul nostru se va schimba.
– sondajele de opinie: societatea din România a dezvoltat o percepție negativă, există prejudecăți, refugiații sunt văzuți ca sursă de pericol pentru societățile/statele din UE, există și confuzia refugiat/migrant/musulman
– există o tendință de stigmatizare, sunt un pericol pentru că nu sunt creștini, schimbă obiceiurile
– în măsura în care plângerile vor fi în număr mai însemnat, consider că suntem pregătiți să testăm legislația și, în special, instanțele de judecată, dar nu simt că ar exista o preocupare mai accentuată pe acest subiect
– există tensiuni în zonele de graniță, precum Timișoara, posibil să avem și procese la CEDO privind drepturilor refugiaților
– la nivel de discurs al urii, un număr semnificativ se îndreaptă asupra romilor, evreilor și maghiarilor
– în perioada pandemică, s-au căutat țapi ispășitori: un parlamentar a scris că chinezii au luat COVID de la lilieci, românii de la romi (a folosit termenul peiorativ – țigan), dar Curtea de Apel Galați a considerat că această exprimare nu e una discriminatorie, iar acum suntem cu procesul la ICCJ
– în zona sportivă avem scandări antimaghiare în mod constant în ultimii ani, chiar și când naționala juca în Irlanda