Sociologul Gelu Duminică a publicat un text, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, celebrată la 8 aprilie, în care explică diferențele între termenii rom și țigan, spunând care este preferat de către comunitate.
Mai întotdeauna când public vreun text, sau mi se publică vreun interviu, în care folosesc denominația de ”rom” pentru a defini pe cei ce aparțin minoritarii naționale din care si eu însumi fac parte, pentru foarte mulți dintre cei care citesc textul in cauză, subiectul central nu mai contează. „Lupta de idei” se duce, mai întotdeauna, pe un palier extrem de îngust, si anume cum e corect sa le spunem: romi sau țigani!”, își începe sociologul prezentarea.
El a observat că un comentariu de genul „Bă, terminați-vă cu povestea asta cu rom, ‘ra-ți ai dracului de țigani”, generează o mulțime de like-uri și trezește corul de susținători ai scenariilor conform cărora romii au inventat un nume care să-i ajute în demersul lor de a-i face de râs, pe unde pot, pe români.
Bineînțeles, marea majoritate pot jura că termenul este „inventat” după 1990. Adevărul este ca noi ne spunem <romi>. De mult, chiar de foarte de mult. O facem nu pentru că așa ne-a zis Iliescu, Roman sau Soros, și nici pentru că nu știam cum să stârnim niște confuzii lingvistice”, susține Duminică.
„Termenul de „țigan” este o poreclă de batjocură”
El a precizat că termenul de rom este folosit încă de la momentul apariției comunității.
„Spunem că termenul de <țigan> este o poreclă de batjocură (etimologic termenul desemna un grup de eretici și în spațiul actual românesc și echivala cu starea de robie) de aproape 100 de ani. În anul 1919, liderii romilor transilvăneni a trimis o scrisoare către conducătorii României Mari (Adunarea de la Ibașfalău) prin care cereau « să ni se schimbe numele de batjocură țigan (…)»”- explică Duminică.